După declarațiile recente ale primarului Brașovului, George Scripcaru, care a afirmat că va pune în valoare mai multe monumente istorice, fără a mai aștepta o hotărâre de Guvern prin care să fie clarificată situația juridică a acestora, Prefectura Brașov a reacționat printr-un comunicat de presă, în care a catalogat declarațiile primarului drept „tendențioase”. 

Ba mai mult, prefectul județului, Marian Rasaliu a declarat că „primarul Scripcaru George ori a intrat în campanie electorală și atacul nefondat este singura armă pe care o are la dispoziție, ori nu ascultă ce i se spune din partea specialiștilor din Primărie, care știu să interpreteze corect legea. Cât privește Cetatea Brașovului, Scripcaru George știe foarte bine că este un obiectiv aflat în litigiu, dar cu toate acestea aruncă vina pe Guvern pentru situația incertă, după părerea lui. Pe de altă parte, Codul administrativ vine în ajutorul administrațiilor locale, astfel că monumentele istorice aflate în proprietatea orașului pot fi puse în valoare după cum se dorește. În fapt, Primăria municipiului Brașov are chiar obligația de a întreține aceste obiective. Vă asigur că eu, ca prefect al județului, tratez cu toată seriozitatea problemele Brașovului și ale brașovenilor, în concordanță cu legile”.   

 Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că Instituția Prefectului județul Brașov a purtat în permanență o corespondență cu Primăria municipiului Brașov referitoare la obiectivul turistic în speță – Cetatea Fortificată a Braşovului.

Prefectura Brașov: Cetățuia Brașov este în litigiu 

Astfel, prefectul a menționat că Primăriei municipiului Brașov i s-a adus la cunoștință, față de promovarea unui proiect de HG de către Instituția Prefectului Județului Brașov, având ca obiect transmiterea imobilului denumit generic «Complex-Cetate», situat în municipiul Brașov, identificat în CF 130755 Brașov, sub nr. top 2068/1/2, din domeniul public al statului  în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului local Brașov, că situația juridică nu este definitivă, decizia civilă nr.1067/AP/2017 fiind supusă recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cauza se află în momentul de față în procedură de filtru, termenul de judecată urmând să fie stabilit ulterior.

Așa cum a precizat și MDRAP, prin adresa nr.51367/9.04.2019, adresă care a fost comunicată și Primăriei municipiului Brașov, promovarea unui proiect de HG, având ca obiect schimbarea domenialității îmobilului cu denumirea „Complex-Cetate” se poate realiza doar după finalizarea litigiului mai sus menționat, ulterior clarificării situației juridice a bunului vizat.

Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că în baza deciziilor Tribunalului Brașov și Curții de Apel Brașov (care a fost executorie), Statul Român, s-a înscris în Cartea funciară cu drept de proprietate provizoriu asupra Complexului Cetate. 

„În ceeea ce privește celelalte obiective la care primarul Scripcaru George face referire, suntem în măsură să anunțăm că, OUG nr. 57/03.07.2019 privind Codul Administrativ, care a intrat în vigoare în 05.07.2019, la art. 289 precizează condițiile de inventariere din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale”, a mai anunțat Prefectura Brașov. 

Astfel, la alin. (2) este specificat: „Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită, condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite atribuțiile respective, după caz”. Această comisie se constituie prin dispoziția fiecărei autorități executive a unității administrativ-teritoriale și are obligația să actualizeze inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective. Inventarul prevăzut la alin. (2) se atestă prin hotărâre a autorității deliberative a fiecărei unități administrativ-teritoriale, hotărâre care va fi însoțită, sub sancțiunea nulității, constatată în condițiile legii, cel puțin de următoarele documente: a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, însoțite de extrase de carte funciară, din care să reiasă înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară și faptul că bunul în cauză nu este grevat de sarcini; b) declarație pe propria răspundere a secretarului general al unității administrativ-teritoriale din care să reiasă că bunul în cauză nu face/face obiectul unor litigii la momentul adoptării hotărârii. 

Primăria spune că CJ Braşov trebuie să facă toate demersurile pentru predarea monumentelor istorice

Totodată Prefectura a precizat că potrivit extraselor de Carte funciară (CF) nr. 131033 și 114504, Primăria municipiului Brașov este proprietarul celor două imobile cunoscute ca Turnul Negru și Turnul Alb, ca urmare, nu este nevoie de nici o Hotărâre de Guvern pentru ca Primăria municipiului Brașov să se achite de obligațiile ce-i revin ca proprietar de CF și anume, de a întreține aceste imobile. 

Legat de această situație, reprezentanții municipalității s-au declarat de acord cu punctul de vedere al Prefecturii Brașov, însă au precizat că toate demersurile trebuie făcute de Consiliul Județean Brașov. Mai exact, reprezentanții Primăriei susțin că administrația județeană va trebui să revoce hotărârea de Consiliu Județean prin care a fost promovată hotărârea de Guvern privind modificarea inventarului județului Brașov. Ulterior, tot Consiliul Județean ar trebui să radieze din inventarul județului dreptul de administrare asupra monumentelor istorice. 

Reacția Prefecturii Brașov a apărut după ce primarul Scripcaru George, care a afirmat că „Primăria a finalizat lucrările de reparaţii curente şi de întreţinere la căile de acces către turnurile, bastioanele și zidurile de apărare ale Brașovului și intenționează să le redea circuitului turistic, deși încă așteaptă Hotărârea de Guvern care va reglementa trecerea acestor monumente de la Consiliul Județean la Primăria Brașov”.

De precizat este că, în declaraţia sa, primarul Braşvoului a făcut referire doar la turnurile, bastioanele şi cetatea medievală de sub Tâmpa, nu şi la Cetăţuia Braşovului.