Un program de masterat de medicină tradiţională chineză, unic în România, va fi inaugurat la Universitatea Transilvania din Braşov, unde, anul acesta, cea mai căutată facultate a fost cea de Medicină, cu peste 15 candidaţi pe un loc fără taxă la admitere.

Conform prorectorului cu relaţii publice, Liliana Rogozea, masteratul de medicină tradiţională chineză este realizat în parteneriat cu Universitatea de medicină tradiţională din Beijing şi este al doilea din Europa, după un astfel de program realizat de partea chineză la Barcelona, fiind deja acreditat de ARACIS.

Liliana Rogozea a precizat că toate disciplinele de specialitate vor fi predate de profesori chinezi, Universitatea neavând, deocamdată, experienţă în acest domeniu.

Potrivit prorectorului, printre cele mai căutate facultăţi, pe locurile următoare ca număr de candidaţi (per total locuri, bugetate şi cu taxă), s-au situat psihologia (3,98 candidaţi/loc), informatica aplicată (3,87) şi calculatoarele (3,42), însă un program la care numărul de locuri bugetate este, în comparaţie, mai redus, a înregistrat un număr semnificativ de candidaţi – 8,2 (pe locuri bugetate) a fost cel de comunicare şi relaţii publice.

Liliana Rogozea a adăugat că, deşi există facultăţi unde numărul de candidaţi este, în fiecare an, mai redus, s-a constatat, totuşi, o revigorare în ceea ce priveşte interesul absolvenţilor pentru facultăţile de inginerie.

„Ingineria lemnului este o astfel de facultate la care numărul de candidaţi nu este foarte mare în fiecare an, dar nevoia pe piaţa muncii este mai mare decât numărul absolvenţilor, inclusiv cu posibilitatea, dacă vrei, să-ţi dezvolţi propria ta afacere. Cu toate acestea, atractivitatea nu este atât de mare pe cât ne-am aştepta. Avem alte programe la care mi-e greu să cred că, după absolvire, toţi studenţii vor avea loc de muncă în branşa lor, dar care, probabil, că le folosesc pentru dezvoltarea personală, pentru modul în care ei văd viaţa. Probabil sunt percepute mai puţin ‘grele’, par să fie mai mulţi doritori în zona umanistă decât în cea concretă, de inginerie, deşi în ultimii ani am constatat o revigorare în această zonă, lucru care nu poate decât să ne bucure”, a declarat Liliana Rogozea.

Astfel, s-a înregistrat concurenţă chiar la unele programe unde înainte nu erau candidaţi, ca de exemplu la construcţii aerospaţiale 2,36 pe locurile bugetate, rămânând de interes specializări ca ingineria autovehiculelor rutiere (peste 2 candidaţi pe un loc), zona de inginerie electrică, calculatoare, tehnologia informaţiei, automatică şi informatică aplicate (2-3 candidaţi pe un loc) sau construcţii (1,5); inginerie şi management în industria turismului (4,5), controlul şi expertiza produselor alimentare (3,5) sau ingineria medicală (3,75).

Rogozea a subliniat că există o revigorare la matematică-informatică, 2,72 candidaţi (per total locurile bugetate), iar la informatică şi informatică aplicată s-au înregistrat 6-7 candidaţi pe un loc.

Prorectorul a amintit că universitatea are programul de limba chineză la Facultatea de litere, unul dintre puţinele din ţară, dar şi un program nou de media digitală, unde s-a înregistrat concurenţă – 5,43 candidaţi pe total locuri, respectiv 2,43 pe locuri bugetate.

„Sunt, deci, programe care au adus un număr important de candidaţi şi care justifică ceea ce facem noi, ca şi instituţie. Pe de altă parte, fiind o universitate de stat, rolul nostru este să promovăm programele şi în funcţie nu numai de cererea de pe piaţă, din partea studenţilor, ci şi a ceea ce trebuie făcut în ţară şi de nevoile societăţii în ansamblu. Acesta este şi motivul pentru care susţinem anumite programe, existând şi această experienţă a revigorării unor programe în câţiva ani, în funcţie de dezvoltarea economică”, a mai spus Liliana Rogozea, subliniind că programe de master foarte căutate sunt cele realizate în parteneriat cu mediul economic.

În ceea ce priveşte taxele, acestea au crescut în 2019 cu 10%, însă universitatea încearcă să ofere facilităţi studenţilor pornind de la locuri în căminele proprii, burse şi chiar laptop-uri pentru absolvenţii cei mai buni.

„Dacă ne gândim la creşterile care există la tot ce înseamnă inclusiv utilităţi, este o creştere la limita a ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în realitate pentru că, să nu uităm, noi primim o sumă de la stat pentru fiecare student, pentru care plătim absolut tot şi trebuie să ne şi dezvoltăm. Dezvoltarea instituţională se realizează cu bani, dar ţinem cont şi de puterea financiară pe care o au (studenţii, părinţii – n.r.) şi facem în aşa fel încât un număr cât mai mare de elevi să poată să facă acest lucru fără impedimentul financiar”, a mai menţionat Liliana Rogozea.