Conducerile Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov au anunţat că vor adresa o petiţie Parlamentului European, prin care vor solicita sprijin pentru implementarea unor măsuri care să restabilească convieţuirea paşnică între oameni şi urşi.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Alexandru-Adrian Gabor, a declarat că urşii creează mari probleme în judeţ încă din anii 2000, iar numeroasele demersuri făcute de către autorităţile locale la Bucureşti nu au avut efectele scontate.

„Eu am fost opt ani viceprimar al municipiului Braşov, între 2004 şi 2012, şi îmi amintesc că între 33 şi 47 de urşi coborau în oraş. Am făcut nenumărate programe la vremea respectivă, inclusiv acele garduri electrice, containere îngropate în pământ, au venit şi canadienii, şi americanii şi ne-au spus că ursul care ajunge la container nu mai poţi să îl întorci în habitat (…) Poiana Narciselor nu o mai avem din cauza uşilor şi mistreţilor, au distrus-o (…) Oriunde te duci în pădure poţi să te întâlneşti cu ursul. În Poiana Braşov deja am început ne facem probleme pe domeniu schiabil. Avem câteva concursuri acum şi nu mai pot să garantez siguranţa din cauza urşilor. Între Alpin şi Ciucaş se plimbă în fiecare seară două ursoaice cu pui şi nu avem ce să le facem că nu avem voie”, a declarat Alexandru-Adrian Gabor, in cadrul unei conferințe comune cu șefii celorlalte consilii județene.

Reprezentanţii celor patru judeţe au arătat, în cadrul unei conferinţe de presă, că urşii, care s-au înmulţit excesiv de mult în ultimii ani, creează mari pagube materiale şi pun în pericol integritatea oamenilor.

„Problema este una acută (…) şi trebuie luate nişte măsuri pentru protejarea vieţilor oamenilor, dar şi pentru protejarea urşilor, pentru că în foarte multe cazuri sunt în pericol (…) Numai în ultima vreme au fost 13 accidente rutiere sau feroviare unde, în afară de un caz, urşii au murit. Dar sunt şi foarte multe atacuri la oameni, în acest an, după informaţiile noastre, şapte persoane au decedat (…) Totodată, în privinţa daunelor provocate de urşi în gospodării în aceste patru judeţe se ridică la peste 1.000 numai anul acesta (…) Noi credem că Ministerul Mediului trebuie să fie puţin încurajat, impulsionat de către Bruxelles în privinţa luării unor decizii, pentru că, momentan, ordinul ministrului prin care se acordă derogare sau relocare nu este funcţional, birocraţia este excesivă, iar plăţile pentru daune nu se realizează”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, iniţiatorul petiţiei.

Acesta a menţionat, printre altele, că pentru restabilirea echilibrului dintre oameni şi urşi ar trebui „operaţionalizată” luarea deciziilor cu privire la intervenţiile de urgenţă, prin acordarea unei autonomii mai mari la nivel local.

Borboly a mai adăugat că, potrivit specialiştilor din domeniul silviculturii, suprafaţa acoperită cu păduri a crescut cu 17% în ultimii zece ani în judeţul Harghita, prin urmare nu este real faptul că urşii ies din păduri pentru că acestea au fost tăiate.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a menţionat că pentru restabilirea echilibrului trebuie instituită atât o cotă de vânătoare pentru reducerea populaţiei de urşi, cât şi o cotă de intervenţie pentru eliminarea urşilor periculoşi, care provoacă pagube materiale şi pun în pericol integritatea oamenilor.

„Cele patru judeţe din interiorul curburii Carpaţilor sunt cele mai afectate de fenomenul nerezolvat de ani de zile de Guvernul României în ceea ce priveşte problema urşilor şi întotdeauna am spus că problema nu este când omul se întâlneşte cu ursul în pădure, în habitatul natural al ursului, ci problema este când omul se întâlneşte cu ursul în localităţi (…) Avem câteva propuneri foarte concrete către Guvernul României, către ministerul de resort – unu: efectivul optim şi cel real de urşi să fie prezentat în mod real pentru că, după socotelile asociaţiilor de vânătoare, în România şi în cele patru judeţe, mai ales, trăiesc de vreo trei ori mai multe exemplare de urşi decât figurează pe hârtie. Deci, dacă specialiştii spun că în jur de 10.000 de exemplare trăiesc în România, asta înseamnă că 80% din populaţia de urşi din România trăieşte în cele patru judeţe din curbura Carpaţilor (…) Doi: e nevoie de o abordare cu totul şi cu totul diferită a acordării cotelor de vânătoare (…) Cota de vânătoare trebuie să cuprindă două mari speţe – o cotă de vânătoare pentru a restabili echilibrul între habitat şi urs şi pentru a restabili echilibrul între om şi urs şi, după aceea, o cotă de intervenţie la acele exemplare care au devenit periculoase. Şi trei: trebuie făcută o despăgubire reală şi rapidă pentru pagubele produse de vânat, pentru că de ani de zile nu se plătesc despăgubiri de către ministerul de resort, iar foarte mulţi oameni au şi renunţat să mai raporteze pagubele şi să aştepte despăgubiri, deşi pagubele sunt imense” a spus Tamas Sandor.

Acesta a adăugat că demersul celor patru consilii judeţene, de a adresa o petiţie Parlamentului European pe tema urşilor, este susţinută şi de foarte mulţi primari, reprezentanţi ai asociaţiilor de vânătoare, fermierilor, composesoratelor, structurilor silvice, etc.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc, a menţionat că orice persoană interesată va putea semna petiţia care va fi postată zilele următoare pe internet, după care va fi transmisă Parlamentului European.

Printre altele, acesta s-a referit şi la faptul că două persoane din judeţul Mureş au fost ucise recent de urşi, iar în Sovata aceste animale au ajuns să se plimbe în mod constant prin staţiune.

„Deci, vă daţi seama că este o staţiune unde şi zi şi noapte e plin de oameni, dar nu există zi în care cel puţin doi-trei urşi să nu se plimbe prin staţiune. Deci, în acest moment nu mai poţi ieşi în oraş, să mergi, să te delectezi ca turist pentru că peste tot te întâlneşti cu câte un urs (…) Toată lumea se gândeşte numai să avem grijă de aceste valori, într-adevăr, ursul este o valoare cinegetică deosebită (…), dar atunci când oamenii sunt atacaţi în localităţi, lângă case, deja cred că am depăşit normalitatea şi trebuie neapărat ca să se ia anumite decizii şi măsuri”, a spus Péter Ferenc.

Europarlamentarul UDMR Vincze Loránt, care a avut o intervenţie prin Skype din Bruxelles, a afirmat în cadrul conferinţei de presă că doleanţele reprezentanţilor celor patru judeţe sunt juste şi că va susţine petiţia în faţa forului european