Ramai la curent!

Stiri Brasov

Muzicieni brașoveni de renume în concertul susținut de Orchestra Simfonică

Publicat

in

Joi, 30 ianuarie 2020 de la ora 19.00 la Sala Patria, ne vom putea bucura de prezența pe scena Filarmonicii a unor artiști brașoveni îndrăgiți de publicul brașovean. Violonistul Florin Ionescu-Galati și pianista Corina Ibanescu, sub bagheta dirijorului Ovidiu-Dan Chirilă, vor susține alături de Orchestra Simfonică un program de excepție.



W. A. Mozart – „Mica Serenadă” pentru orchestră de coarde KV 525, J. Haydn – Concert pentru vioară, pian și orchestră de coarde în Fa major Hob XVIII:6 și Fr. Schubert – Simfonia a V-a în Si bemol major D. 485 sunt lucrările ce fac parte din repertoriul serii.

Biletele se găsesc la Sala Patria, din B-dul 15 Noiembrie, nr. 50 A dar și pe www.bilet.ro. Costul unui bilet este de 30 Ron.



Dirijorul şi compozitorul braşovean Ovidiu Dan Chirilă şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de Artă din Braşov. Dedicându-se cu pasiune artei dirijorale, el absolvă în anul 1984 Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la clasa de compoziţie–dirijat orchestră, beneficiind de contactul cu muzicieni prestigioşi ca Tiberiu Olah (compoziţie), Constantin Bugeanu şi Iosif Conta (dirijat), Aurel Stroie (orchestraţie), Ştefan Niculescu (forme muzicale).

În anul 1991 a luat parte la Wiener Meister Kurse (Austria), la clasa de dirijat a profesorului Bruno Weil, directorul general al Operei din Duisburg. Între anii 1982 – 1985 participă la Festivalul „Tinerilor Dirijori” de la Buşteni, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Criticilor din Asociaţia România.
Între anii 1991-1994 a beneficiat de o bursă de perfecţionare oferită de guvernul austriac, luând astfel parte la Cursurile de măiestrie din Mürzzüschlag, la clasele de dirijat ale maeştrilor Claudio Abbado, Richard Schumacher, Ernst Smole, Werner Tharichan şi Detlef Heusinger. În anul 1984, este numit dirijor şi şef al compartimentului orchestră la Teatrul Liric din Braşov, iar din 1996 devine directorul artistic şi dirijorul Filarmonicii din aceeaşi localitate.



Ovidiu Dan Chirilă a fost invitat permanent, între anii 1990-1991, la pupitrul orchestrei Operei de Stat din Chişinău; a dirijat orchestrele Filarmonicilor din Sibiu, Bacău, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Constanţa, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea; a susţinut turnee simfonice în Republica Moldova (Chişinău), Austria (Viena, Graz, Klagenfurt), Ungaria (Szombathely), Grecia (Joannina, Pyrgos, Syros, Delphi, Paros), Japonia (Tottori). Repertoriul său dirijoral cuprinde numeroase lucrări ale genului simfonic şi de operă din toate epocile muzicale.

Compozitorul Ovidiu Dan Chirilă a creat sonate pentru pian, cvartete de coarde, lucrările pentru orchestră „Schiţe simfonice”, „Triptic”, „Presto”, baletele „Caligula” şi „Manifest pentru mileniul III” – cu care a obţinut în 1987 Premiul III la Concursul Naţional de Compoziţie. A fost nominalizat membru al Uniunii Compozitorilor din Germania – GEMA.
Alături de Orchestra Simfonică din Braşov, din 1996 a efectuat anual turnee în Germania. Împreună cu Filarmonica Braşov, dirijorul Ovidiu Dan Chirilă a realizat înregistrări pe CD cu importante pagini ale creaţiei muzicale universale: Sabin Păutza – Simfonietta, Carl Orff – Carmina Burana, Gustav Mahler – Simfonia a V-a, Antonio Vivaldi – ciclul de concerte Anotimpurile, W. A. Mozart – Concertul pentru oboi şi orchestră K.V. 314, Franz Liszt – poemul simfonic Preludiile.



Violonist virtuoz, Florin Ionescu-Galaţi s-a impus în viaţa muzicală românească drept unul dintre vârfurile generaţiei sale. Născut la Bucureşti, în anul 1970, a început studiul viorii la vârsta de patru ani, sub îndrumarea tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor I. Ionescu-Galaţi. Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de zece ani, cu concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit ce avea să devină curând cunoscut.

A studiat la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu.
Este laureat al concursurilor internaţionale „Usti nad Orlici” (Cehoslovacia), „Dinu Lipatti” şi „George Enescu” (România), „Tibor Varga” (Elveţia), „Paganini” (Italia), „Wieniawski” (Polonia).



Cariera sa internaţională, începută în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute ca: orchestrele simfonice de la Graz, Saarbrucken, Marsilia, München, Genova, Atena, Istanbul, Ankara, Izmir, Chişinău, orchestrele radio din Basel, Bucureşti, etc., în săli de renume din Europa, SUA şi Japonia, precum „Gasteig” şi „Herkule” din München, „Carnegie Hall” din New York, „Beethoven Halle” – Bonn, „Santory Hall” – Tokyo. În diverse formule camerale a colaborat cu Ayla Erduran, Viktor Pikaisen, Viktor Tretiakov, Lory Wallfisch, Valentin Gheorghiu.

A realizat înregistrări de referinţă pentru posturi de radio sau TV din Germania, Turcia, Franţa, Japonia, SUA. În ţara noastră artistului i s-a acordat Premiul Televiziunii Române (1996, 1997) şi Premiul Pro TV pentru participarea ca solist în concertul televizat co-producţie România-America, Marele Premiu al Uniunii Criticilor şi Interpreţilor români (1996), Premiul pentru promovarea muzicii româneşti în ţară şi în străinătate acordat de Uniunea Criticilor Muzicali (2002) și Cel mai bun solist al Anului 2002 în Turcia.



Pianista Corina Ibănescu s-a născut la Brașov într-o familie de intelectuali (tatăl doctor, mama profesoară), mari iubitori ai artelor, și a studiat pianul la Şcoala generală de muzică din orașul natal cu prof. Cornelia Orban și pianiștii Horia Cristian, și Gabriela Popescu. Și-a continuat studiile la Liceul de muzică „George Enescu” din Bucureşti sub îndrumarea renumitei profesoare Ludmila Popişteanu.
Este licenţiată -cu 10- a Conservatorului de Muzică “Ciprian Porumbescu din Bucureşti (specializarea pian, clasa prof. univ. Sandu Sandrin). A urmat cursuri de perfecţionare pianistică la Academia “Mozarteum” din Salzburg, Austria, sub îndrumarea celebrului pianist și dirijor, Carlo Zecchi. În prezent, este profesor universitar dr. la Universitatea „Transilvania” din Braşov, la catedra de pian a Facultății de Muzică şi profesor asociat la Liceul de Muzică “Tudor Ciortea” din acelaşi oraş, susținând master classes și workshopuri de pian în țară și în străinătate, fiind deasemenea invitată în juriile concursurilor naţionale şi internaţionale de la Braşov, Sibiu, Bacău, Bucureşti, Piatra Neamţ, Târgovişte, Iaşi, Suceava, Arad, Deva, Râmnicu Vâlcea, etc.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Stiri Brasov

Consilier de la DSVSA Brașov, trimis în judecată pentru luare de mită. El a autorizat „contra – cost” vehiculele unor agenți economici

Publicat

in

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu sprijinul Inspectoratului Poliției Județului  Brașov – Serviciul de Investigații Criminale, a anunțat că a finalizat cercetările și a dispus trimitere în judecată a doi inculpați cercetați pentru luare de mită, fals intelectual, complicitate la luare de mită.

„Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Braşov”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Mită  de la 700 lei la 4.235 lei

Conform procurorilor,  în perioada august 2024 – ianuarie 2026, unul dintre inculpați, consilier în cadrul Diecției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a luat mită 4.000 lei, 900 lei, 4.235 lei, 2.000 lei, 3.000 lei, 1.500 lei, 1.500 lei și 700 lei de la opt agenți economici din municipiul Brașov și din stațiunea Poiana Brașov pentru obținerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor și pentru autorizarea sanitar-veterinară a unor vehicule.

De asemenea, s-a stabilit că în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026, primul inculpat a fost ajutat de un alt inculpat (persoană fără calitate specială) să ia mită sumele de 4.000 lei și 900 lei, cel de-al doilea inculpat fiind cel care s-a întâlnit cu mituitorii și a primit sumele de bani.

„În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale, confiscării extinse ori pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare asupra sumelor de 46.860 lei, 950 euro, 82 dolari americani aparținând inculpatului – consilier în cadrul DSVSA Brașov”, a mai comunicat  Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending