Peste 70 de cadre didactice din Brașov sunt așteptate pe 26 aprilie, la Hotel Aro Palace, la conferința „Arhitectura Școlilor Active”, un eveniment dedicat găsirii de soluții concrete pentru prevenirea abandonului școlar.

Inițiativa vine din partea Fundației Comunitare Brașov, cu sprijinul Țiriac International Foundation și în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov (IȘJ). Conferința face parte din programul „Fondul Școlilor Active”, care urmărește dezvoltarea unor medii educaționale incluzive, în care copiii sunt implicați activ în procesul de învățare.

Organizatorii spun că evenimentul vine într-un context îngrijorător, în care rata abandonului școlar timpuriu în România se situează la aproximativ 16–17%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Organizatorii propun astfel o abordare integrată, bazată pe metode moderne de predare, activități interactive și implicarea familiei în educație.

Agenda evenimentului include ateliere de literație, numerație și dezvoltare cognitivă, susținute de specialiști din domeniu și se va încheia cu Gala Școlilor Active, unde vor fi premiate inițiativele locale din unități de învățământ implicate deja în program.

Program implementat în mai multe școli din mediul rural

În ultimul an, proiectul a fost implementat în mai multe școli din mediul rural, beneficiind sute de elevi și zeci de profesori, prin activități remediale, mentorat și implicarea părinților în viața școlară.

În prima ediție Start-up a programului Fondul Școlilor Active au fost implementate 5 proiecte în școlile din Budila, Augustin, Racoș, Crizbav și Școala nr. 1 Râșnov, beneficiarii fiind 395 de copii. 

În a doua etapă a programului, cea de intervenție intensivă și structurată, în faza de Follow-Up sunt în implementare 3 proiecte în școlile din Budila, Racoș și Crizbav. În cadrul acestei intervenții, cei 32 de profesori au participat la 4 formări: literație, numerație, metoda Feuerstein și Cercul Siguranței și au beneficiat de mentorat integrat privind susținerea și asigurarea unui cadru de dezvoltare adaptat pentru cei 105 copii implicați în program.

În perioada noiembrie 2025 – februarie 2026, acești copii au participat fiecare la minimum 66 de ore remediale, de sport și de dezvoltare cognitivă. De asemenea, părinții lor au avut posibilitatea de a participa la Școala Părinților, pentru a-și dezvolta competențele de parenting, de susținere emoțională și pentru a construi un parteneriat valoros cu școala.

De asemenea, în prezent, sunt în implementare, în a doua ediție Start Up încă 3 proiecte în școlile din Hoghiz, Ormeniș și Apața.

Consiliul Județean din Brașov a semnat un nou contract de finanțare europeană pentru modernizarea serviciilor medicale dedicate pacienților în stare critică. Proiectul, numit „Șansă pentru inimile pacienților cardiaci critici”, vizează dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

Contractul, semnat la începutul acestei săptămâni de președintele CJ Brașov, Adrian-Ioan Veștea, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, are o valoare totală de aproape 3,8 milioane de lei. Finanțarea este asigurată în proporție de 98% din fonduri nerambursabile, diferența fiind acoperită din bugetul județean.

Proiectul, care se va derula pe o perioadă de 20 de luni, presupune achiziția unor echipamente medicale esențiale, printre care un sistem ECMO pentru oxigenare extracorporală, un ecocardiograf de înaltă performanță și unul portabil. Aceste dotări vor permite intervenții rapide și tratamente avansate pentru pacienții cu afecțiuni cardiace severe.

Inițiativa face parte dintr-o serie mai amplă de investiții în sistemul sanitar brașovean, după alte proiecte dedicate pacienților oncologici și celor cu accident vascular cerebral. Autoritățile județene mizează pe aceste fonduri europene pentru a crește calitatea actului medical și șansele de supraviețuire ale pacienților critici.

Fostul primar al orașului Ghimbav, Dorel Toma, a primit o condamnare de 10 ani, după un proces care a durat aproape opt ani. Acțiunea în instanță a fost deschisă în luna august a anului 2018, iar sentința a fost pronunțată de Tribunalul Brașov în 20 aprilie. Decizia instanței brașovene nu este definitivă, putând fi contestată de fostul edil.

Dorel Toma a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (262 acte materiale). De asemenea, el a primit pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioada de 5 (cinci) ani.

Ce au stabilit procurorii

„În perioada 2008-2017, Dorel Toma, primar al orașului Ghimbav și ordonator principal de credite a dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale, achiziționarea de produse (stâlpi de iluminat, leagăne tip băncuță din lemn lăcuit cu acoperiș din șindrilă bituminoasă, etc.), servicii sau lucrări (amenajare școli și terenuri etc.), de la societățile comerciale controlate de inculpații Goman Fluture, Dulcinatu Lucia, Goman Cristinel și Gunea Sergiu. Bunurile și serviciile respective au fost achiziționate la valori supraevaluate, în mod netransparent, neconcurențial, discriminatoriu și fără o utilizare eficientă a fondurilor publice. Procedura aplicată a fost cea a achiziției directe, sens în care inculpatul Dorel Toma a divizat contractele de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, fără o estimare prealabilă a valorii contractelor de achiziție publică și fără a include în valoarea contractelor de furnizare a produselor valoarea operațiunilor sau lucrărilor de instalare. Achizițiile respective au fost plătite cu sprijinul contabilului șef al Primăriei Ghimbav, Geogean Ana-Alina, care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cu încălcarea prevederilor legale, a semnat ordinele de plată în condițiile în care, angajarea cheltuielilor s-a efectuat formal, în lipsa avizelor emise de compartimente de specialitate și fără să existe documente justificative care să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor sau executarea lucrărilor.
În același context, în perioada 12 septembrie 2008 – 27 mai 2010, inculpata Geogean Ana-Alina a primit, în mod direct sau prin intermediul soțului său Geogean Aurelian, în 5 rânduri suma totală de 81.700 lei, de la inculpatul Goman Fluture (prin persoane apropiate acestuia). Prin aceste demersuri, inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului local al orașului Ghimbav în cuantum de 20.341.753 lei, sumă care reprezintă totodată, un folos necuvenit pentru inculpații Goman Fluture, Goman Cristinel, Dulcinatu Lucia și Gunea Sergiu”, se arată în rechizitoriul întocmit de Direcția Națională Anticorupție.

Toma nu este singurul condamnat

An același dosar, Geogean Alina a fost condamnată la şapte ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (262 acte materiale) și a primit pedeapsa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioada de cinci ani.
De asemenea, Goman Fluture a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, Dulcinatu Alina la şase ani închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.