Decizia Tribunalului Brașov: șase „autori” ai „scrisorii nigeriene” de fraudă, în arest preventiv

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au anunțat că supraveghează cercetările efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov privind şapte persoane, dintre care şase cetăţeni nigerieni, cu privire la infracţiunile de înșelăciune, prevăzute de. art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal şi spălarea banilor prevăzute de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea 129/2019. 

Conform procurorilor, în acest dosar, la data de 29 iulie 2020, şase inculpaţi, aflaţi în stare de reţinere, au fost prezentaţi, cu propunere de arestare preventivă, judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brașov, care a admis propunerea procurorilor.

Procurorii au precizat că din referatul cu propunere de arestare preventivă a rezultat faptul că, mai multe persoane au depus sume mari de bani în conturile ce le-au fost indicate sub diferite pretexte, fiind victimele infracțiunii de înșelăciune prin metoda „scrisoarea nigeriană”, una dintre cele mai frecvente înșelătorii comise prin intermediul internetului.

Aplicațiile criptate îngreunează mult atât identificarea infractorilor

„Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordați, de obicei oameni fără prea multă experiență pe internet, subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) și care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea/păstra legătura amoroasă. Datorită avansului tehnologic și aplicațiilor de ultimă generație accesibile gratuit de pe internet direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă scrisorile nigeriene au devenit tot mai sofisticate deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei și comunică prin intermediul unor aplicații criptate precum WhatsApp și Messenger Facebook, ceea ce face îngreunează mult atât identificarea infractorilor cât și dovedirea faptelor lor”, au precizat procurorii.

Cum se „pierde urma” banilor 

În documentația pregătită de anchetatori se mai arată că „sumele de bani obținute de la victimele credule nu sunt însușite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare și nebancare (așa-numitele „conducte”), folosindu-se diferite justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparență de legalitate a încasării finale și o credibilitate sporită a provenienței sumei de bani dintr-o operațiune reală de către dobânditorii subsecvenți până la beneficiarul final”. 

Actele de urmărire penală în prezenta cauză s-au efectuat de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov – Biroul Investigarea Fraudelor. 

„Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, au mai comunicat procurorii. 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.