LOCALE 2020. Marius STOIANOVICI – un ziarist pentru CJ: „Cred că sîntem datori, fiecare, să încercăm să schimbăm ceva!”

Marius-Mihail Stoianovici are 53 ani și avea doar 22 cînd a intrat în presă. Conduce de ani buni, mai exact 22, un mic trust de presă local construit în jurul ziarului Monitorul, format dintr-o  companie de tipărit ziare, o mică agenție de publicitate și o rețea de distribuție abonamente la domiciliu. Toate construite de la zero, prin forțe proprii. Fără asociați, moguli sau sponsori ascunși, meșotist, inginer, absolvent al Universitații Transilvania, absolvent al Școlii Superioare de Jurnalistică din București, master în consiliere educațională și psihologică, doctor în inginerie și management.

Face presă de 30 ani. Ani în care a luptat permanent să schimbe ceva în Brașov și în țara aceasta. A format sute de jurnaliști, nu puțini dintre aceștia ajungînd nume importante în presa locala și centrală.

A scris la Replica, Zig-Zag, Ziua, Mesager, fiind unul dintre cele mai incisive condeie.

 Se numără printre fondatorii cotidianelor Transilvania Expres, Bună Ziua Brașov și Monitorul de Brașov, ziare la care a și scris.  A plecat și a construit  mereu de la zero în momentul în care cineva a încercat să-i pună pumnul în gură. Chiar și atunci cînd, pentru că a refuzat să o concedieze, în calitate de redactor șef al BZB, pe colega sa Raluca Feher, care scrisese cum a făcut primii bani Ioan Nicolae, patronul Prescon, a fost amenintat de acesta că va cumpăra ziarul și că va fi  dat afară. El a și cumpărat ziarul. L-a pus președinte al CA pe Aristotel Căncescu, care l-a concediat în scurt timp. I-a promis acestuia în acel 17 decembrie 1997, în plen, că va face în maximum 6 luni un ziar mult mai bun. În 20 mai 1998, lansa la Brașov Monitorul, iar întrega fostă redacție de la Bună Ziua Brașov, ziarul cumpărat de Nicolae, demisiona în bloc și îl urma în aventura ce durează de 22 de ani.

A scris în acești ani mii de editoriale în care a amendat nedreptatea, abuzurile, mizeriile reprezentanților PSD și nu numai. A fost felul lui de a face politică. Singurul fel. Nu a fost membrul niciunui partid. De-a lungul timpului a primit numeroase propuneri de a intra în politică și chiar de a candida independent, susținut de diverse partide pentru administrația locală sau Parlament. Nu le-a dat curs. Nu l-au convins,

În 2000 a condus, în calitate de director general, rețeaua de ziare Monitorul, rețea ce reunea la acea dată  20 de ziare locale și avea nu mai puțin de 800 jurnaliști.

A condus,  în calitate de președinte, mai bine de 5 ani asociația patronală a editorilor locali din România, APEL, asociație ce reunea 38 ziare locale. A reprezentat România în board-ul asociației ENPA- asociația publisher-ilor (editorilor) europeni.

După zeci de proteste în stradă, ca urmare a adoptării Ordonanței 13, momentul 10 august, unde a fost, în acea piață, cu familia lui, l-a convins că nu mai poate continua doar așa și că trebuia să facă mai mult de atît: să intre în murdara politică, conștient la ce se expune. Lucrul pe care l-a și făcut.

Surprinzător, astăzi îl regăsim pe listele unei alianțe politice pentru un loc în Consiliul Județean- lista Alianței USR PLUS. L-am întrebat de ce a făcut acest pas și răspunsul a fost unul tipic Marius:

„Mă motivează dorința de a schimba lucrurile în bine,  ce am încercat să fac și până acum, punînd presiune pe politicienii locali prin intermediul articolelor scrise și a campaniilor duse. Faptul că interesele personale ale unor politicieni și ale apropiaților lor sînt puse în prim-plan, ignorînd problemele cetățenilor, ba chiar și criticile ziariștilor, m-a determinat să intru în politică și să îmi asum această candidatură. Cred că fiecare persoană onestă și competentă ajunsă într-o astfel de poziție poate contribui la schimbarea de care avem nevoie cu toții. Cred că sîntem datori, fiecare,să încercăm să schimbăm ceva! Eu sînt dispus să o fac! Depinde, însă, de brașoveni dacă o să și pot! Putem continua, așa cum am făcut-o de 30 de ani, sau să încercăm să dăm o șansă celor ca mine care vor și chiar pot să facă altcumva!”