Ministerul Sănătății îngreunează sesizarea actelor de corupție din spitale, după ce nu a luat nicio măsură în cazul celor deja sesizate. Peste 12.700 de români au reclamat oficial în ultimii 2 ani că li s-au cerut bani în spitale
Peste 12.000 pacienți au sesizat oficial Ministerul Sănătății în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării în spitale românești în perioada 2017-2019. Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură în urma acestor sesizări în tot acest timp. În schimb, a pregătit un proiect de modificare a mecanismului de feedback al pacienților, prin intermediul căruia au fost transmise sesizările, care „va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice”, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.
12.773 de pacienți au sesizat Ministerul Sănătății, prin mecanismul de feedback, în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării, în perioada 2017-2019. Ministerul Sănătății, în scimb, nu a luat nicio măsură în cazul celor 12.773 de sesizări oficiale cu privire la acte de corupție din spitale, depuse în perioada 2017-2019. 17 cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc au primit condamnări definitive sau sunt în curs de cercetare în ultimii 2 ani.
Mecanismul de feedback al pacienților, prin SMS și formular web, a fost introdus în anul 2016, în timpul mandatului de ministru al Sănătății al lui Vlad Voiculescu.
3 din 5 spitale din România au sub 5% chestionare de feedback completate raportat la numărul de externări, iar unul din 5 spitale are zero chestionare completate, a arătat un raport al Observatorului Român de Sănătate, publicat pe data de 8 iulie.
Observatorul Român de Sănătate cerea, la momentul publicării raportului, îmbunătățirea mecanismului. O lună și jumătate mai târziu, Ministerul Sănătății vrea să îl complice.
Pas cu pas: Cum vrea Ministerul Sănătății să complice sesizarea corupției din spitale
Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienții români pot evalua activitatea spitalelor publice și pot sesiza situațiile de condiționare a actului medical sau de corupție din spitale. Această modificare va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate. Proiectul de Ordin de ministru poate fi consultat pe site-ul Ministerului Sănătății, unde a fost postat în transparență decizională.
În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin intermediul mecanismului de feedback, prin formular web sau SMS, la 10 întrebări, dintre care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: „Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?”.
În cazul în care răspunsul este „DA”, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a sesiza autorităţile abilitate.
Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici „inutili”, subliniază Observatorul Român de Sănătate. În noua formulare, pacienții care deja au sesizat prin formular un act de corupție vor fi rugați să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătății pentru comunicarea cu mass-media: presa@ms.ro. Alternativ, pacientul va fi direcționat către autoritățile abilitate, fără niciun alt sprijin.
Observatorul Român de Sănătate arată că a depus oficial o avertizare cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1501/2016. „Prin promovarea acestei modificări, Ministerul Sănătății încearcă să scape de responsabilitatea legală de a gestiona sesizările de condiționare a actului medical.”
Forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menținută, alături de introducerea obligativității de raportare trimestrială a evidenței statistice a transmiterii sesizărilor de către minister către autoritățile competente, subliniază reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.
Corupția din sistemul medical românesc între 2018 și 2020: manageri de spital, șefi din CNAS, medici și asistenți condamnați sau cercetați
În ultimii 2 ani au fost condamnați definitiv pentru acte de corupție 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcții de spital, un medic și un asistent medical.
Tot în ultimii 2 ani au fost trimiși în judecată pentru acte de corupție un președinte și un director general adjunct al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 5 funcționari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului București, 3 manageri de spital, 15 medici și 3 asistenți medicali.
În anul 2019, prin Telverde anticorupție (0800.806.806) al Direcției Generale Anticorupție, o linie telefonică dedicată sesizării actelor de corupție dar separată de mecanismul de feedback al pacientului, au fost primite 39 de sesizări cu privire la posibile fapte de corupție săvârșite de personal medical.
Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. Echipa completă a Observatorului Român de Sănătate aici.
Cetatea Făgăraș va fi iluminată în această seară de 4 februarie, în culoarea portocaliu, pentru a marca Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, într-un gest de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu această boală și cu familiile acestora.
Anunțul a fost făcut de conducerea Cetății Făgăraș, care a precizat că demersul face parte dintr-o campanie de conștientizare menită să transmită un mesaj de susținere comunității.
„Ne alăturăm campaniei dedicate sprijinirii persoanelor diagnosticate cu cancer și familiilor acestora, transmițând mesajul de solidaritate «Nu sunteți singuri!» către toți cei care se confruntă cu această boală”, au transmis reprezentanții instituției.
Un gest simbolic, posibil datorită lucrărilor de reabilitare
Iluminarea simbolică a Cetății Făgăraș are o semnificație aparte, fiind prima dată când monumentul este pus în valoare pentru susținerea unei cauze sociale. Acest lucru a devenit posibil din punct de vedere tehnic în urma lucrărilor de reabilitare, care au inclus și modernizarea sistemului de iluminat.
4 februarie – Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului
Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului este marcată anual pe 4 februarie, având ca obiectiv creșterea gradului de informare, prevenție și susținere a persoanelor afectate de cancer, prin implicarea comunităților locale și a instituțiilor publice din întreaga lume.
Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate, atât la nivel global, cât și în România. Potrivit estimărilor bazate pe date GLOBOCAN, în țara noastră se înregistrează anual peste 100.000 de cazuri noi de cancer, cu o tendință ușor ascendentă.
În anul 2023, numărul deceselor cauzate de cancer a depășit 56.200, boala reprezentând a doua cauză de mortalitate, după afecțiunile cardiovasculare. Mortalitatea standardizată este cu aproximativ 3% peste media Uniunii Europene, iar în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media europeană.
Totodată, prevalența cancerului este în creștere, cu peste 560.000 de pacienți aflați în evidențele medicale în 2024, tendință estimată să continue și în următorii ani.
Printre cele mai frecvente forme de cancer în România se numără cancerul colorectal, de sân, pulmonar și de prostată. În același timp, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică, România înregistrând cea mai mare incidență și mortalitate din Uniunea Europeană, în principal din cauza diagnosticării tardive și accesului limitat la screening și vaccinare HPV.
Spitalul Orășenesc din Victoria își va extinde gama de servicii medicale prin înființarea unei secții de îngrijiri paliative, investiția fiind realizată printr-un program cu finanțare europeană, în cadrul Programului Sănătate 2021–2027.Investiția pentru amenajarea secției se ridică la aproape 5 milioane de lei.
În prezent, spațiile destinate noii secții sunt în curs de amenajare și modernizare, însă pentru ca unitatea să devină operațională este necesară achiziția dotărilor medicale și nemedicale, care nu sunt asigurate la acest moment.
Licitație de aproape 5 milioane de lei pentru dotarea secției
Pentru echiparea noilor spații, Primăria Victoria a lansat deja o licitație publică, valoarea estimată a contractului fiind de 4.926.819 lei.
Prin acest contract urmează să fie achiziționate:
paturi și mobilier medical;
echipamente pentru monitorizare și evaluare clinică;
dotări pentru activități suport și logistică;
ploscar automat;
mobilier nemedical pentru spații administrative și de suport.
De la 5 la 26 de paturi pentru îngrijiri paliative
Potrivit reprezentanților Primăriei Victoria, proiectul vine ca răspuns la nevoia majoră de servicii medicale paliative într-o zonă în care accesul la acest tip de îngrijire este limitat. În prezent, Spitalul Orășenesc Victoria dispune de un compartiment de îngrijiri paliative cu doar 5 paturi, capacitate considerată insuficientă pentru a acoperi cererea existentă.
„Prin implementarea proiectului se urmărește dezvoltarea și operaționalizarea unei secții de îngrijiri paliative cu internare continuă, configurată pentru 26 de paturi, în vederea furnizării de servicii paliative de nivel 3, conform clasificării Ministerului Sănătății”, se arată în caietul de sarcini aferent licitației.
Servicii medicale specializate, la standarde moderne
Produsele care fac obiectul achiziției sunt destinate dotării spațiilor medicale, administrative și de suport ale noii secții și sunt necesare pentru desfășurarea activităților de îngrijire paliativă, monitorizare clinică, suport logistic și administrativ, în conformitate cu fluxurile funcționale stabilite prin documentația tehnico-economică a proiectului.
Codin Maticiuc și Fundația Metropolis se retrag pentru a doua oară de la Oncologia Spitalului Județean Brașov. Peste 560.000 de euro, din donații, rămân disponibili pentru un nou proiect medical local
Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov nu va mai fi reabilitată din donații, printr-un proiect al Fundației Metropolis, aceasta fiind a doua retragere a ONG-ului de la investiția anunțată pentru Corpul B al Pavilionului Mârzescu.
Anunțul a fost făcut marți, 3 februarie, chiar în fața clădirii care urma să intre în renovare, de către Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis. Acesta a explicat că decizia vine în contextul în care Consiliul Județean Brașov – structură de care aparține întreg Spitalul Clinic Județean de Urgență – urmează să deruleze lucrări ample de reabilitare a imobilului, investiția publică fiind estimată la peste 60 de milioane de lei.
Ce lucrări voia să facă Fundația Metropolis la Oncologie
La Staționarul Mârzescu, Fundația Metropolis își propusese reabilitarea completă a spațiilor interioare din secția de oncologie, inclusiv: refacerea instalațiilor, realizarea unei instalații de gaze medicale, amenajarea de toalete în fiecare salon.
Reprezentanții fundației au precizat că, în acest corp de clădire, nu au mai fost efectuate reparații majore de aproximativ 40 de ani, iar necesarul de investiții era estimat la un milion de euro.
„Am strâns peste 500.000 de euro și eram convinși că vom reuși să adunăm și diferența. Apoi am aflat din presă că acest corp va fi reabilitat cu 12 milioane de euro. Este un lucru care mă bucură foarte tare. Îmi place când statul face mai mult decât noi, ONG-urile. În astfel de lupte cu statul vreau să fiu înfrânt întotdeauna”, a declarat Codin Maticiuc.
Banii rămân în Brașov: se caută un nou proiect
În urma retragerii, suma de 564.907 euro, provenită exclusiv din donații, rămâne disponibilă pentru un nou proiect medical în Brașov. Președintele Fundației Metropolis a precizat că nu ia în calcul mutarea fondurilor în alte orașe, deși ar fi o variantă mai simplă din punct de vedere logistic.
„Nu vreau ca banii să plece din Brașov. Oamenii au donat pentru oncologie. Vreau să discut cu donatorii și cu managerii spitalelor din Brașov, pentru a găsi cel mai potrivit proiect. Sunt peste 500.000 de euro și sunt convins că vom găsi ceva relevant”, a declarat Maticiuc, precizând că decizia finală va fi luată în aproximativ două luni.
El a mai menționat că va fi ales un spital performant, cu o echipă medicală consolidată, capabilă să susțină un proiect de impact.
Managerul Spitalului Județean: „Pacienții oncologici nu au condițiile pe care le merită”
La fața locului a fost prezent și managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Dan Grigorescu, care a recunoscut că, în prezent, pacienții oncologici nu beneficiază de condiții adecvate.
Acesta a lansat o invitație către conducerea Fundației Metropolis pentru reluarea dialogului:
„Spitalul Județean nu se retrage din acest parteneriat. Cred că este necesar să reluăm discuțiile suspendate și să ajungem la o decizie corectă, în urma unei analize comune”, a declarat managerul SCJU Brașov.
Reprezentantul fundației a subliniat, însă, că prioritară va fi consultarea donatorilor, înainte de orice decizie finală.
Investiția Consiliului Județean Brașov
Reamintim că, în ședința din 29 ianuarie, plenul Consiliului Județean Brașov a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea Corpului B al Pavilionului Mârzescu. Valoarea totală a investiției este de 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de implementare este de 24 de luni, proiectul incluzând:
