Ştiţi ce reprezintă cele mai frecvente coduri şi simboluri de reciclare? Brai Cata a întocmit un „dex” al acestora

Toți putem contribui la schimbarea în bine a mediului înconjurător, prin reciclare, iar unul din cele mai simple moduri este să ne ghidăm după simbolurile grafice și codurile înscrise pe fiecare ambalaj. Astfel, cu fiecare sticlă, cutie sau doză separate corespunzător, reciclarea va deveni obișnuință, susține Bogdan Constantinescu, directorul general al BRAI CATA SRL, unul din liderii din România, în domeniul managementului integrat al deșeurilor, care dezvoltă programe de colectare separată în județul Brașov, precum și în Timiș, Brăila, Hunedoara, Giurgiu și Vâlcea.

 
Ce înseamnă codurile de pe ambalaje? Iată un „dex” succint al reciclării, care vă poate fi de folos!
 
Hârtia se reciclează chiar şi de 6 ori
Ambalajele din hârtie şi carton pot fi reciclate de aproximativ şase ori şi au un sistem de identificare şi marcare format din trei coduri, după cum urmează:
Cod 20 PAP – carton ondulat (aici pot intra cutiile folosite la ambalarea electrocasnicelor şi încălţămintei, cutiile de pizza – obligatoriu fără grăsime etc.);
Cod 21 PAP – carton neondulat (orice carton simplu, cutiile şi suporturile folosite în industria alimentară, textilă etc.);
Cod 22 PAP – hârtie (cărţi, caiete, ziare, reviste, pliante, plicuri, pungi de hârtie curate şi lista rămâne deschisă).
 

Plasticul are cele mai multe categorii

Plasticul poate fi reciclat de patru, cinci ori, apoi pierde o parte dintre proprietăţi şi reciclarea nu mai este posibilă. Însă, regula nu se aplică la toate materialele plastice, unele variante sunt greu sau deloc reciclabile, iar altele pot fi reciclate de până la zece ori, aşa cum sunt PET-ul şi HDPE.
Simbolurile pentru identificarea şi marcarea acestor ambalaje sunt împărţite în funcţie de materialele plastice din care sunt realizate. Este important de reţinut că cifra situată în interiorul triunghiului indică tipul de plastic, asemeni abrevierii aflată sub triunghi:
Cod 1 PET – polietilen tereftalat (recipienţii pentru băuturi etc.);
Cod 2 HDPE – polietilenă de mare densitate (recipienţii produselor chimice precum şampoane, detergenţi lichizi, clor, soluţii de curăţat etc.);
Cod 3 PVC – policlorura de vinil (dopuri, tăvi, folie, ţevi, tuburi, mobilier uşor, carduri, autocolante etc.);
Cod 4 LDPE – polietilenă de joasă densitate (pungi, saci, folii);
Cod 5 PP – polipropilenă (cutii de margarină, pahare, sticle de sirop şi ketchup, diverse ambalaje alimentare etc.);
Cod 6 PS – polistiren (tăvi, pahare de unică folosinţă, cutii de iaurt, carcase de casete şi cd-uri etc.)
Cod 7-19 – alte mase plastice. Ambalajele marcate cu această cifră nu pot fi reciclate!Metalul poate fi reciclat la nesfârşit

Datorită faptului că nu îşi pierde proprietăţile, precum plasticul sau hârtia, metalul poate fi reciclat la nesfârşit. Sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor din metal este următorul:
Cod 40 FE – fier (conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri şi vopsele etc.);
Cod 41 ALU – aluminiu (doze de băuturi, spray-uri, folii şi ambalaje alimentare);
Cod 42-49 – alte metale (mai ales metale neferoase precum cupru, alamă, inox etc.).

Ce înseamnă cele 3 simboluri comune de pe ambalaje

Pe lângă codurile de reciclare, pe majoritatea ambalajelor veţi găsi câteva simboluri comune.
– Primul ar fi Bucla Mobius (un triunghi format din trei săgeţi care se îndreaptă una către alta) care înseamnă că produsul marcat astfel este reciclabil.  
– Al doilea simbol frecvent întâlnit este bulina verde care oferă o informaţie despre producător, aceea ca a avut o contribuţie financiară în reciclarea ambalajelor. Bulina verde nu simbolizează faptul că articolul este reciclabil.
– Simbolul omului ordonat este cel de-al treilea însemn regăsit pe o multitudine de ambalaje şi ne reaminteşte, într-un mod prietenos, să nu facem mizerie. Nici acesta nu oferă indicii despre reciclabilitatea produsului etichetat.

Ce deşeuri se pun în sacul galben BRAI CATA SRL

– hârtii şi tipărituri: ziare, reviste, hârtie tipărită şi corespondenţă, cărţi, caiete folosite;
– cartoane: cutii, cartoane de ouă;
– deşeuri din metal: doze de băuturi, cutii şi capace din aluminiu:
– plastic: pungi, sacoşe, folie, flacoane de detergenţi sau de săpun lichid, PET-uri: ambalaje pentru apă, suc sau alte băuturi,paharele de iaurt şi smântână, ambalajele de tip tetrapak (cutii pentru lapte ori suc).

Câteva reguli pentru o colectare separata corectă

– Pentru eficienţa colectării separate, cartoanele aruncate în saci trebuie pliate şi legate, iar PET-urile şi dozele de băutură strivite, ca să ocupe mai puţin loc atât în saci, cât şi în utilajele de transport spre staţia de sortare.
– Deşeurile nu trebuie să conţină niciun fel de resturi de deşeuri umede.
– Recipientele din mase plastice, dozele de băuturi şi conservele din metal trebuie clătite cu apă înainte de depozitarea în sacii galbeni.
– Pentru colectarea deşeurilor reciclabile, braşovenii care locuiesc în condominii au la dispoziţie containere de 1.100 de litri pentru deşeurile de hârtie carton şi mase plastice şi recipiente de tip clopot, pentru deşeurile de sticlă amplasate pe platformele de precolectare plurifamiliare şi destinate doar persoanelor fizice, precum şi cele două Ecoinsule amplasate în zonele Răcădău şi Scriitorilor. Containerele de culoare albastră sunt destinate deşeurilor din hârtie şi carton, cele galbene PET-urilor, ambalajelor din plastic şi aluminiu, precum şi cutiilor tetrapak, iar igluurile verzi, sticlelor şi borcanelor.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.