Connect with us

Investitii

Primăria Brașov solicită includerea spitalului regional în cadrul proiectelor care vor primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană prin Planul național de relansare și reziliență. Mihail Veştea: „Proiectul poate atrage 300 de milioane de euro”

Published

on

Primarul Braşovului George Scripcaru și președintele CJ Adrian Veștea au organizat o întâlnire cu reprezentanții sistemului medical și cei ai mediului academic din acest domeniu pentru a prezenta stadiul în care se află Spitalul regional și pentru a vedea, în această etapă, care este opinia specialiștilor din domeniu cu privire la proiectul construirii acestui spital.

La întâlnire, alături de primar și președintele CJ, au participat secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Mihai Veștea, directorul DSP, Andrea Neculau, directorul medical al Spitalului Județean, dr. Cătălin Mișarcă, directorul medical al Spitalului de copii, dr. Liviu Muntean, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, dr. Dan Morar, managerul Spitalului de Obstretică și Ginecologie, dr. Mircea Preda, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie, Nicușor Bâgiu, șeful secției Neurologie a Spitalului Județean, dr. Cristian Falub, șeful UPU-SMURD, dr. Cristina Vecerdi, dr. Marius Neculoiu, dr. Maria-Elena Cocuz, șef secție Spitalul de Infecțioase, reprezentantul Autorității Naționale de Management în Sănătate, dr. Marius Mărginean, directorul Direcției de Sănătate și Asistență Medicală din CJ, Adelina Văsioiu, și președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu.

Opinia celor prezenți cu privire la acest proiect, inclusiv încadrarea lui ca spital regional a fost una de susținere unanimă, mai ales că, conform celor declarate de participanți, în fapt, actualul spital județean tratează pacienții la nivelul întregii regiuni.

Singurul punct asupra căruia au existat opinii diferite între reprezentanții sistemului medical și autorităților publice, pe de o parte, și dr. Dan Grigorescu, pe de altă parte, a fost cel legat de numărul de paturi.

Conform proiectului, avizat și de Ministerul Sănătății, spitalul regional are prevăzute aproximativ 900 de paturi. Acest număr a fost stabilit în urma analizelor făcute atât de specialiștii implicați în elaborarea studiului de prefezabilitate și de cei care lucrează la studiul de fezabilitate, cât și analizei făcute de comisia mixtă constituită la nivelul ministerului Sănătății și al municipiului Brașov. Deși sprijină acest proiect și a apreciat demersurile făcute până în prezent, dr. Dan Grigorescu susține extinderea actualului proiect cu încă 600 de paturi.

Deși vorbitorii i-au atras atenția dr. Grigorescu că un astfel de demers ar presupune reluarea proiectului de la zero, fără a avea nimeni certitudinea că numărul de paturi va fi diferit de cel stabilit în acest moment, iar în acest fel se vor pierde toate demersurile făcute în ultimi doi ani, și vom rata oportunitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile, reprezentantul ANSB și-a menținut punctul de vedere legat de numărul de paturi.

Conform declarației primarului, în luna februarie 2021, când va fi prezentat studiu de fezabilitate realizat de grupul de experți selectați de BERD, care asigură și 90% din finanțarea costurilor pentru elaborarea întregii documentații, se va ști cu exactitate numărul de paturi necesare pentru a acoperi nevoile județelor arondate la acest spital.

În cadrul prezentării făcute de primar cu privire la etapele și stadiul proiectului, un capitol aparte a fost cel privind posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile prin Planul național de relansare și reziliență. Primarul a precizat că în urma discuțiilor pe care le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a transmis o solicitare pentru includerea acestui spital între proiectele pentru care se asigură fonduri de relansare și reziliență.

Prezent la întâlnire, secretarul de stat Mihai Veștea, a precizat că Brașovul are șanse mari să obțină aceste fonduri doar dacă reușește să respecte termenele convenite cu Uniunea Europeană, atât pentru depunerea proiectelor, cât și pentru finalizarea lucrărilor, iar că ratarea acestei oportunități ar fi o mare greșeală pentru viitorul acestui spital. Conform lui Veștea, până la sfârșitul lunii octombrie România trebuie să prezinte o propunere cu proiectele pentru care vor fi cheltuite cele 31 de miliarde de euro puși la dispoziția României pentru relansare economică și reziliență, iar la sfârșitul lunii februarie, trebuie ca această listă cu aceste proiecte să fie finalizată și transmisă Uniunii Europene, iar până la sfârșitul lui 2022, 70% din această sumă trebuie să fie contractată altfel se pierde. Până la sfârșitul lui 2023, întreaga sumă, cele 31 de miliarde, trebuie să fie contractată, iar finalizarea utilizării banilor trebuie să fie la sfârșitul lui 2026.

,,Pornind de la aceste etape, s-a făcut o analiză a proiectelor care sunt suficient de mature ca să se încadreze în aceste termene. Brașovul, care a pornit din timp, este pregătit, și are unul dintre proiectele care poate fi finanțate. În urma discuțiilor pe care le-am avut la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, avem certitudinea că undeva la 300 de milioane de euro pot fi accesate pentru construirea acestui spital”, a declarat Mihai Veștea.

 

 

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending