Ramai la curent!

Sănătate

Andreea Moldovan, despre testul rapid COVID: Acest test este, de fapt, un exudat nazal. Nu este invaziv

Publicat

in

Medicul Andreea Moldovan afirmă că este incorect folosit termenul „invaziv” în corelaţie cu testele antigen rapide, explicând că acest test se face ca orice alt exudat nazal, potrivit News.ro. 
 
„Dacă triajul epidemiologic de la domiciliu sau de la intrarea în şcoală nu este corect şi dacă simptomele apar, de exemplu, în timpul orelor, această testare la şcoală este un ajutor imens pe care îl dăm atât copiilor, cât şi cadrelor didactice, cât şi părinţilor”, a declarat medicul, lui seară, la Digi 24.
 
„Este o falsă problemă pentru că, dacă ne gândim, până să înceapă pandemia, copiii aveau obligativitatea de a duce o serie de rezultate bacteriologice la începerea şcolii. Practic, erau exudate nazale sau exudate faringiene care erau luate în diferite circumstanţe. Ceea ce reprezintă acest test antigen rapid este, de fapt, un exudat nazal aşa cum se ia pentru foarte mulţi alţi germeni sau multe alte virusuri. Şi practic este un test care nu este invaziv, e un termen care nu e corect pentru că nu străbate niciun fel de mucoasă, se ia de la nivelul mucoasei nazale şi ne dă un rezultat în 5-10 minute”, a afirmat Andreea Moldovan.  
Aceasta a arătat că, din punct de vedere epidemiologic, „corect ar fi ca părinţii copiilor care au simptome de COVID-19 să anunţe medicul de familie care să solicite trimiterea unui echipaj pentru testare la domiciliu”.  
„Ne dorim o mobilitate cât mai scăzută a persoanelor cu risc sau cu infecţie COVID. Dar dacă triajul epidemiologic de la domiciliu sau de la intrarea în şcoală nu este corect şi dacă simptomele apar, de exemplu, în timpul orelor, această testare la şcoală este un ajutor imens pe care îl dăm atât copiilor, cât şi cadrelor didactice, cât şi părinţilor”, a afirmat Moldovan.
Medicul a reafirmat că utilizarea testelor rapide din salivă nu reprezintă o metodă sigură de depistare a infecţiei cu SARS-CoV-2.
 
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că, în 8 săptămâni de şcoală, au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli, cauzele fiind lipsa personalului medical şi faptul că mulţi părinţi le consideră invazive şi traumatizante şi nu-şi dau acordul pentrui testarea copiilor. Cîmpeanu consideră necesară achiziţionarea de teste non-invazive, precizând că Ministerul Educaţiei va putea propune, la finalul lunii mai-începutul lunii iunie, reluarea cursurilor cu prezenţă fizică pentru toate şcolile în condiţiile respectării normelor sanitare în şcoli, continuării acţiunii de vaccinare a cadrelor didactice, aducerii testelor non-invazive în unităţile de învăţământ în 4 mai, la reluarea cursurilor şi confirmării ipotezei specialiştilor epidemiologi cu privire la trendul descendent al ratei de infectare în luna mai.
În replică, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat că Ministerul Sănătăţii nu are bază legală pentru achiziţionarea de teste rapide pe bază de salivă în vederea testării non-invazive pentru COVID în unităţile de învăţământ sau în ale instituţii care nu sunt în subordinea ministerului, aşa cum solicită ministrul Educaţiei. Voiculescu a afirmat că testele din salivă nu reprezintă „un filtru atât de bun, atât de exact pe cât ne-am dori cu toţii, dar este un filtru, aşa încât dacă oricine doreşte să achiziţioneze un test sau altul o poate face”.
Sorin Cîmpeanu a reacţionat şi a anunţat că nu mai consideră realizarea acestei testări o condiţie necesară pentru reluarea învăţământului faţă în faţă. „Îi credem pe cei din Ministerul Sănătăţii şi nu mai punem patru condiţii, ci doar trei. Nu insistăm pentru utilizarea de teste non-invazive în şcoli. Rămânem cu trei condiţii”, a afirmat ministrul Educaţiei duminică seară. El a menţionat că programul de testare în şcoli cu teste antigen rapide este „un insucces major”.
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Lucrări întârziate la Pavilionul din Zărnești al Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov. Pacienții vor sta până la finalul anului la Căminul pentru persoane vârstnice din Noua

Publicat

in

Încheiat pentru o perioadă de un an, respectiv 11 iunie 2025 – 11 iunie 2026, protocolul încheiat între Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov și Direcția de Asistență Socială Brașov va fi prelungit până la data de 31 decembrie 2026.

În baza acestui protocol, pacienții internați la Pavilionul din Zărnești al spitalului brașovean au fost mutați temporar în mai multe spații din Căminul pentru Persoane Vârstnice Brașov, astfel încât să se asigure front de lucru pentru firma care reabilitează clădirea de la Zărnești.

Prelungirea acestui protocol urmează să fie aprobată în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 7 mai, dar și de Consiliul Local Brșaov, cel mai probabil în ședința de plen din luna mai.

Lucrările vor fi gata în luna iulie

Solicitarea de prelungire a protocolului a fost depusă la Consiliul Județean Brașov de conducerea Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, care a anunțat că  lucrările de reabilitare a clădirii din Zărneşti nu au fost finalizate până în prezent, termenul estimat pentru rerminarea acestora acestora fiind data de 31 iulie 2026.

„Ulterior finalizării lucrărilor, pentru reluarea activității în locaţia din Zărneşti este necesară parcurgerea procedurilor legale privind obținerea autorizației de securitate la incendiu (ISU) şi a autorizației sanitare de funcționare, demersuri care necesită un interval suplimentar de timp. În vederea asigurării continuității activității medicale şi a serviciilor acordate pacienților internați în cadrul Secției Psihiatrie Cronici Zărneşti, vă rugăm să analizați şi să aprobați prelungirea duratei Protocolului de colaborare până la data de 31 decembrie 2026”, au precizat reprezentanții spitalului brașovean.

Secţia exterioară din Zărneşti a spitalului a intrat reabilitare la începutul anului trecut. Prin acest proiect se realizează lucrări de eficientizare energetică a clădirii cu parter, două etaje şi pod, în care sunt internaţi pacienţii. 

Pentru finanţarea lucrărilor la clădirea de la Zărneşti, Consiliul Judeţean Braşov a obţinut o finanţare europeană nerambursabilă, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Citește mai departe

Prima Pagina

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, suspiciuni de fraudă și corupție în timpul pandemiei de COVID-19. Parchetul European investighează un contract de 1,5 milioane de euro

Procurorii europeni investighează un posibil caz de corupție și fraudă într-o achiziție de echipamente medicale din pandemie, cu percheziții în București, Brașov și Mureș.

Publicat

in

O anchetă de amploare coordonată de Parchetul European – biroul din Cluj-Napoca – scoate la iveală suspiciuni serioase de corupție și fraudă în achizițiile publice de echipamente medicale derulate în perioada pandemiei, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

Investigația vizează un contract de aproximativ 1,5 milioane de euro, atribuit în 2021, în plină criză sanitară. Potrivit procurorilor europeni, există indicii că documentația de atribuire ar fi fost „ajustată” astfel încât să avantajeze o firmă anume, care ulterior a și câștigat licitația. În acest context, anchetatorii suspectează că reprezentanții companiei ar fi oferit mită unor funcționari publici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Brașov, pentru a se asigura că procedura de achiziție este organizată în favoarea lor. Mai mult, potrivit EPPO, citat de Mediafax, există bănuiala că unii dintre funcționarii implicați ar fi cerut și primit un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului.

Percheziții la București, Brașov și Mureș

Săptămâna trecută, au avut loc percheziții în București, Brașov și Mureș, unde au fost ridicate documente și echipamente electronice relevante pentru dosar.

Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul Inspectoratul General al Poliției Române, prin structurile specializate în investigarea criminalității economice, precum și al inspectoratelor județene de poliție din Brașov și Mureș.

Ancheta este în desfășurare, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală decizie definitivă a instanței.

Citește mai departe

Prima Pagina

Amenajarea Oncologiei de la Spitalul Tractorul, deocamdată în etapa biocratică. Fundația Metropolis va încheia un parteneriat cu Primăria Brașov și cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov

Publicat

in

După ce a anunțat că din donațiile de la companiile și cetățenii din Brașov va amenaja spațiile din Staționarul Tractorul, în care va funcționa Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Fundația Metropolis a început demersurile birocratice pentru a realiza investiția.

Astfel, într-o primă fază, va semna un acord de parteneriat cu Primăria Brașov (care are în proprietate clădirea în care funcționează Staționarul Tractorul), dar și cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

Acordul cu Primăria Brașov va fi semnat abia după ce documentul va fi aprobat în de consilierii locali brașoveni, în ședința de plen de miercuri.

Clauză specială pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență și Primăria Brașov

Conform protocolului, fundația se angajează să organizeze, să coordoneze și să asigure finanțarea proiectului prin organizarea unor campanii de strângere de fonduri și va intra în relații contractuale, în calitate de investitor, cu terțe părți care vor trebui contractate în vederea renovării/echipării clădirilor aferente proiectului.

„Fundația va sponsoriza Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov cu sumele necesare derulării și implementării proiectului. Orice decizii ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov sau ale Municipiului Brașov care privesc investitorul (fundația – n.red.) sau proiectul vor trebuie comunicate în prealabil investitorului, înainte ca aceste decizii să fie luate sau să fie comunicate în spațiul public”, se arată în textul protocolului.

Potrivit aceluiași document, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Municipiul Braşov se angajează să susțină demersurile fundației în legatură cu proiectul, și în acest sens, să contracteze, ca beneficiar, toate serviciile și lucrările necesare de renovare aferente proiectulului și implicit, în vederea obținerii în prealabil a tuturor avizelor și autorizăriilor legale necesare, conform proiectului ce va fi avizat pentru renovarea/echiparea clădirilor.

„Data de începere, durata de execuție a lucrărilor pentru renovări/echipare, condițiile specifice, precum și volumul lucrărilor/echipamentelor și al costurilor în legătura cu proiectul vor fi determinate și stabilite prin contractele ce se vor încheia între părți sau de părți cu terțe părți, precum executanții proiectului, executanții lucrărilor de renovare, etc. Părțile vor stabili împreună tema de proiectare, asigură aprobarea documentațiilor tehnice, inclusiv modificările asupra acestora în perioada de execuție”, se mai arată în textul protocolului.

Fundația mai are nevoie de fonduri

Amintim că la jumătatea acestei luni, Fundația MEtropolis a anunțat că Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire. 

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, fundația are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro, însă valoarea estimată a investiției este mai mare.

Citește mai departe

Trending