Ramai la curent!

Educație

Asociaţii de elevi şi ONG-uri cer ca anul şcolar viitor să înceapă la 1 septembrie. Alte solicitări: Mărirea numărului de zile ale unui an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice şi periodice

Publicat

in

Societatea civilă solicită liderilor politici o soluţie pentru garantarea unui număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană, potrivit unui apel iniţiat de Societatea Academică Română şi semnat de asociaţii ale elevilor din mai multe multe judeţe şi de ONG-uri şi adresat Guvernului şi Parlamentului, Asociaţiile propun ca anul şcolar să aibă un număr mediu de zile echivalent cu cel din primele 10% ţări în topul testărilor PISA, începerea cursurilor la 1 septembrie 2021 în următorul an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, considerând că vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală.

”Dreptul la educaţie este un drept garantat de Constituţia României, dar şi de Convenţia privind drepturile copilului. An de an, structura anului şcolar este dezbătută la nivelul Ministerului Educaţiei, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînţelegeri: vrem vacanţă mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la şcoală vara, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiţionat, elevii nu pot merge la şcoală iarna, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere şi aparate de încălzire. În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajaţi, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educaţie de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă şcoală, de mai multă cunoaştere, de acces extins la ştiinţă şi alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanţii au ezitat, ani la rând,  să ne ofere răspunsuri punctuale”, afirmă organizaţiile semnatare, reunite în Coaliţia ”Mai multă şcoală pentru copiii României”. 

Acestea invocă un Raport referitor la programul şcolar în Europa, din care rezultă că România este una dintre cele 3 ţări europene care au cele mai puţine zile de şcoală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta şi Albania,. Conform aceluiaşi raport, realizat de Agenţia Executivă pentru Educaţie a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice), analiza făcută pe anul şcolar în curs arată că la polul opus se află Danemarca şi Italia, cu 200 de zile de şcoală, iar jumătate din ţările/regiunile europene au între 170-180 de zile şi în alte 17 ţări/regiuni, zilele de şcoală variază între 181 – 190.

”Într-un an şcolar având doar 33-34 de săptămâni, programa şcolară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educaţional devenind unul fuşerit (competenţele ajung să fie achiziţionate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii şi profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat. Totuşi, cum se face că, deşi încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcţional este la apogeu (aproximativ  44%), la testarea PISA 2018, România obţinând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acţiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de şcoală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educaţional care să urmeze principiile echităţii şi calităţii. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului şcolar astfel încât vacanţa de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanţă ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învăţământ: în România, dreptul la educaţie s-a transformat într-un drept la vacanţă”, susţin membrii Coaliţiei ”Mai multă şcoală pentru copiii României”.

REVENDICĂRILE MEMBRILOR COALIŢIEI

  • Iniţierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an şcolar), un număr obţinut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experţi educaţionali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de şcoală din primele 10% ţări în topul testărilor PISA;
  • Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană şi plasarea acestor soluţii pe un loc fruntaş în dezbaterea parlamentară şi în comunicarea dumneavoastră publică;
  • Extinderea actualului program de educaţie remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat şi pe perioada vacanţei de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educaţie este certă. Activităţile remediale, găzduite de şcoli, să poată fi organizate şi cu sprijinul voluntarilor şi/sau al organizaţiilor neguvernamentale;
  • Începerea cursurilor pentru anul şcolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învăţare şi a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a şcolilor;
  • Vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
  • În acelaşi timp, nu doar numărul de zile este important, ci şi structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activităţi sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea şcolilor şi să dea dovadă de responsabilitate. Şi, mai ales, este important ce şi cum învaţă elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţie. Solicităm crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat planificării, formării, reflecţiei şi învăţării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor.
  • Elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
  • Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învăţământ, prin finanţarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educaţie remedială în şcoli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanţi, reparaţii capitale şi investiţii în baza materială a şcolilor);
  • Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru şcoli şi pentru copiii din România (masă caldă în şcoli, unităţi de învăţământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi şi palate ale copiilor în care să se desfăşoare orele de educaţie remedială şi activităţi extraşcolare, biblioteci şcolare moderne).

Iniţiator este Societatea Academică din România, iar semnatarii sunt: Asociaţiile Elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş, Asociaţia Vâlceană a Elevilor, Roma Education Fund, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, Organizaţia Salvaţi Copiii România, World Vision România, Asociaţia Şcolilor Particulare, Fundaţia Hope and Homes for Children România.

Educație

Experiență educațională de succes pentru Școala Gimnazială Ghimbav la Konya, Turcia în cadrul ultimei mobilități Erasmus+

Publicat

in

Echipa formată din doamnele  profesoare Nicolaescu Cristina, Costea Ioana, Potcoavă Marilena și Anton Anca a reprezentat Școala Gimnazială Ghimbav, în perioada 11 – 15 mai, la întâlnirea transnațională a proiectului Erasmus + „Our Sustainability and Eco-School Adventure with GreenWeb Games” (24-1-IT02-KA210-SCH-000243956), desfășurată la Konya, în Turcia.

Întâlnirea a reunit parteneri educaționali din Turcia, Italia, Letonia și România și a avut ca principal obiectiv promovarea sustenabilității, a educației ecologice și a utilizării tehnologiilor digitale în procesul de învățare.

Programul a debutat cu un spectacol de dansuri tradiționale oferit de școala gazdă, care a evidențiat frumusețea și diversitatea culturală a Turciei. După prezentarea proiectelor școlii gazdă, pe parcursul celor cinci zile, profesorii au participat la numeroase activități educative şi culturale. Au vizitat muzee, centre de știință și obiective istorice importante precum Muzeul Bicicletelor, Muzeul Karatay, situl neolitic Çatalhöyük – inclus în patrimoniul UNESCO –, satul istoric Sille și Complexul Muzeal Mevlana. Vizitele au oferit participanților posibilitatea de a înțelege mai bine legătura dintre patrimoniu, biodiversitate și dezvoltarea sustenabilă. Un punct important în program l-au reprezentat activitățile dedicate educației prin experiment și învățării interactive. Profesorii au asistat la ateliere și lecții desfășurate în cadrul Centrului de Științe din Konya și al Centrului BILSEM, destinat elevilor supradotați.

Aici au fost prezentate proiecte inovatoare axate pe sustenabilitate, reciclare și energie verde. De asemenea, participanții au vizitat Școala Naturii din Konya, un spațiu educațional în aer liber unde copiii învață, prin joc și activități practice, importanța protejării mediului și a utilizării responsabile a resurselor naturale.

Ultima zi a fost dedicată evaluării proiectului și schimbului de impresii între parteneri. Participanții au subliniat importanța colaborării internaționale în educație și beneficiile schimbului de bune practici în domeniul sustenabilității și al utilizării tehnologiei în școală.

„Experiența Erasmus+ de la Konya a reprezentat o experiență importantă de dezvoltare profesională și culturală pentru cadrele didactice participante și un pas important în consolidarea unei educații orientate spre viitor și protejarea mediului”, a concluzionat echipa școlii din Ghimbav.

Citește mai departe

Cotidian

Ziua speciilor pe cale de dispariție, sărbătorită la Zoo Brașov cu ateliere și jocuri interactive

Publicat

in

Grădina Zoologică Brașov organizează o serie de activități, ateliere educative și jocuri interactive dedicate tuturor vizitatorilor, cu ocazia Zilei Speciilor pe cale de dispariție, marcate în fiecare an pe data de 15 mai.

Evenimentul este unul cu atât mai important cu cât, în cadrul grădinii zoologice, se regăsesc specii amenințate cu dispariția, precum tigru siberian, panda roșu, macac coadă de leu, sau lemur cu coadă inelată, dar și specii aflate  în pericol critic de dispariție, precum cămila bactriană. Pe lângă acestea, există și numeroase specii vulnerabile: leul african, pinguinul Humboldt, vulturul de mare a lui Steller sau bufnița polară.

Prin programele de educație și conservare pe care de desfășoară, Zoo Brașov își reafirmă angajamentul față de protejarea faunei sălbatice și promovarea respectului pentru natură în rândul publicului de toate vârstele”, spune Alin Pînzaru, director Grădina Zoologică Brașov.

Totodată, prin programul de adopții „Adoptă la zoo, conservă în natură”, persoanele interesate pot contribui direct la îngrijirea și bunăstarea animalelor, susținând în același timp eforturile de conservare și educație dedicate protejării speciilor vulnerabile și amenințate. Detalii despre program se pot obține accesând https://zoobrasov.ro/adoptie-animale-zoo/

Citește mai departe

Cotidian

FOTO Muzeul Pădurii din Dino Parc Râșnov, avizat oficial de Ministerul Culturii

Dino Parc Râșnov a primit avizul Ministerului Culturii pentru Muzeul Pădurii, o colecție cu peste 1.300 de exponate naturale. Acreditarea confirmă componenta educațională și științifică dezvoltată de parc în colaborare cu instituții de cercetare și universități din România.

Publicat

in

Muzeul Pădurii va fi amenajat în județul Brașov, la Râșnov, în acest an. Dino Parc Râșnov a primit avizul Ministerului Mediului pentru a crea, la Muzeul Pădurii, o colecție care reunește 1300 de exponate naturale. Decizia a fost emisă de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, în urma procesului de evaluare științifică a exponatelor și a documentației depuse de parc.

„De la primul dinozaur instalat în pădurea de la Râșnov, am știut că nu avem de-a face cu un parc obișnuit. Era un proiect care își asuma cultura și educația științifică drept misiune, lucru pe care l-a demonstrat apoi an după an. Mastodontul de la Baraolt, cuibul cu ouă autentice descoperit la Tuștea, reconstituirea la scară reală a lui Hatzegopteryx, exponatele despre evenimentele geologice și reconstituirea impactului unui mare asteroid de la Chicxulub în Mexic, considerat a fi cauzat dispariția dinozaurilor, toate acestea sunt dovezi ale unei vocații reale iar Muzeul Pădurii este expresia firească a acestei vocații. Mă bucur că am putut, de-a lungul anilor, să inspir acest demers și să-i văd astăzi recunoașterea oficială. Avizul Comisiei Naționale a Muzeelor nu este o surpriză pentru mine, ci confirmarea unei construcții serioase de peste 10 ani”, a declarat Prof. univ. dr. Dan Grigorescu, profesor emerit, Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București.

Reprezentanții parcului spun că obținerea avizului vine după mai multe analize și evaluări realizate de specialiști din domeniu. Colecțiile includ exponate de paleontologie, geologie și istorie naturală, dezvoltate în colaborare cu cercetători și instituții academice. Astfel, profesorul universitar Dan Grigorescu, unul dintre specialiștii implicați în proiect de-a lungul anilor, consideră că recunoașterea oficială confirmă direcția asumată de parc încă de la deschidere:

Prin această acreditare, cel mai mare parc tematic cu dinozauri din Sud-Estul Europei își consolidează componenta educațională și muzeală, dezvoltată în ultimii ani prin colaborări cu instituții de cercetare și universități din țară, spune, la rândul său, managerul general Dino Parc, Adrian Apostol:

„Muzeul Pădurii este, pentru noi, încununarea muncii începute încă de când am gândit acest proiect. Ne-am dorit să creăm mai mult decât un parc cu dinozauri, ne-am dorit un muzeu construit pe parteneriate științifice solide.Un loc în care educația și distracția să poată să existe împreună iar noile generații să poată să învețe cu placere. Acest statut de muzeu este un pas natural, care a venit într-o perioadă de maturizare a parcului. La obținerea acestei titulaturi din partea Ministerului Culturii au contribuit colaborările pe care Dino Parc Râșnov le-a dezvoltat de-a lungul anilor. Am construit parteneriate solide cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Universitatea din București, Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Național Bran, Universitatea Transilvania Brașov, precum și cu parteneri privați autohtoni și internaționali. Celor peste 130 de exponate de dinozauri reproduse în mărime naturală și atestate științific li se adaugă, în cadrul Muzeului Pădurii, o colecție de peste 1300 de exponate naturale. Astfel, cei care ne vizitează vor putea experimenta tot ceea ce înseamnă evoluția vieții pe Pământ și vor dobândi cunoștințe importante, care să îi însoțească toată viața”, a declarat Adrian Apostu, manager general.

Dino Parc Râșnov este cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei și singurul din România inclus în topul parcurilor de distracție din Europa, ocupând poziția a treia, potrivit site-ului specializat europeanbestdestinations.com. De asemenea, Dino Parc Râșnov a fost desemnat Destinația Anului 2025 în cadrul categoriei „Distracție și Aventură”. Parcul are o suprafață de 4 hectare, pe care se întinde un traseu cu peste 130 de dinozauri în mărime naturală, atestați științific.

Citește mai departe

Trending