În 2021, românii s-au orientat spre destinaţii turistice care nu existau pe harta turistică a ţării în urmă cu 20 de ani. Printre acestea şi câteva sate din judeţul Braşov
Românii s-au orientat anul acesta spre destinaţii care în urmă cu ceva ani nici măcar nu existau pe harta turistică a ţării, iar printre acestea se numără Viscri, Criţ, Saschiz din judeţul Braşov, zona lacului Tarniţa de lângă Cluj sau sate precum Lunca de Sus din Harghita şi Breb din Maramureş, arată un studiu al unei platforme de rezervări hoteliere, citat de Agerpres.
Astfel de destinaţii în care nu se făcea turism la nivelul actual în urmă cu 20 de ani primesc acum mii de turişti şi investitori care construiesc pensiuni şi facilităţi pentru turişti. Preţul unei nopţi de cazare începe de la 185 lei/noapte pentru două persoane şi poate depăşi 350 lei, în funcţie de condiţiile de cazare şi serviciile incluse.
„Românii au preferinţe dintre cele mai diverse în ceea ce priveşte destinaţiile interne în care caută să îşi petreacă îndelung aşteptatele vacanţe. Astfel, românii nu s-au orientat doar spre litoral sau Valea Prahovei aşa cum eram obişnuiţi, ci pare că şi-au îndreptat atenţia şi spre alte zone mai puţin populare, care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani şi care, odată descoperite, s-au bucurat de tot mai mulţi vizitatori. Printre aceste „noi” puncte de interes se numără suita de sate săseşti, unde te poţi bucura pe deplin de autenticitate, linişte, tradiţii şi mâncare delicioasă, preparată de cele mai multe ori de gazdele primitoare, cu ingrediente din grădina proprie. Viscri, Criţ, Meşendorf (judeţul Braşov) sau Biertan sunt doar câteva exemple, zona satelor săseşti din sud-estul Transilvaniei numărând în prezent circa 150 de mici sate şi aşezări rurale, întinse pe o suprafaţă de aproximativ 300.000 de ha”, se precizează în studiul platformei Travelminit.
Localitatea Viscri a fost poziţionată pe harta turismului ţării noastre o dată cu vizitele recurente ale Prinţului Charles şi tot aceste vizite au impulsionat turismul în zonă. Preţul unei nopţi de cazare în Viscri începe de la 177 lei pe noapte, pentru două persoane.
O altă destinaţie mai degrabă necunoscută la nivel naţional în urmă cu 10-20 de ani este zona lacului de acumulare Tarniţa: comune precum Râşca, Mărişel sau Gilău au devenit astăzi cu mult mai populare şi vizibile pe platformele de socializare. Cazarea la o cabană de 4 stele începe de la 200 lei de persoană pe noapte.
Şi satul Breb din Maramureş, zona Vişeu, poate fi inclus în această listă, fiind adesea supranumit „Paradisul din Maramureş”. Un sat micuţ, bogat în tradiţii şi obiceiuri fermecătoare, Breb a devenit cu atât mai popular după anii 2000, ca urmare a punerii în funcţiune a mocăniţei, ce a impulsionat turismul în întreaga zonă. Turiştii care se cazează aici plătesc preţuri începând de la 185 lei / noapte pentru camera dublă.
O altă investiţie de anvergură ce a transformat o întreagă regiune anterior necunoscută publicului larg, într-una foarte căutată în prezent de către turiştii de toate vârstele este pârtia de bob de la SkiGyimes din Harghita. Peisaje ca în Austria sau Elveţia şi multă adrenalină, la doar circa 30 de km de Miercurea Ciuc, investiţia de 1,5 milioane euro punând localitatea Lunca de Sus pe harta turismului românesc.
„Tot mai multă atenţie a fost acordată în ultima perioadă şi turismului vini-viticol, astfel că multe dintre localităţile de pe Drumul Vinului sunt acum pe lista destinaţiilor de vacanţă ale românilor care iubesc degustările de vinuri şi poveştile spuse în mijlocul podgoriilor. Multe dintre cramele aflate în zone cheie oferă în prezent şi cazare, astfel încât toţi cei ce le trec pragul să se poată bucura în voie de împrejurimi şi de soiurile aparte de vinuri cu care se mândresc oamenii locului. Este, de exemplu, cazul cramei Ceptura sau al cramei Basilescu”, se mai arată în studiul citat.
La mare căutare sunt şi sate precum Tălişoara, Micloşoara sau Valea Zălanului, locuri pitoreşti, liniştite, aparent uitate de lume, dar foarte căutate în ultima vreme de către turiştii care îşi doresc să experimenteze traiul străbun şi tradiţiile locale, deconectându-se totodată pentru câteva zile de la stresul din oraşele mari.
Poate cea mai cunoscută dintre destinaţiile turistice care nu existau în urmă cu două decenii, Mamaia Nord, este astăzi una dintre cele mai efervescente zone de pe litoralul românesc, în fiecare an fiind lansate noi hoteluri, cluburi, terase şi restaurante foarte populare în rândul turiştilor dornici de distracţie. Mamaia Nord găzduieşte de ceva ani şi unele dintre cele mai mari concerte şi evenimente internaţionale din Europa de Est, cum ar fi celebrele festivaluri Sunwaves sau Neversea. Deşi se raportează la un sezon scurt, preţurile ajung aici şi la peste 2.000 lei/noapte pentru o cameră dublă.
Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.
Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family. Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci. Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.
Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.
De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit
Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:
În fiecare zi a Festivalului de la ora 16.30 se organizează open stage, unde oricine poate cânta în fața publicului, chiar dacă nu este solist.
Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”
Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.
Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”
Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic. La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.
Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”
„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.
Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.
Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere
Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă. Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.
Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.
Cetatea Făgăraș și Castelul Bran intră în lupta pentru „Destinația Anului”, ca „sanctuare ale istoriei”. Se bat cu Enisala, Bánffy, Cetatea Sighișoara, Cetatea de Scaun și alte monumente de patrimoniu din țară
Unul dintre cele mai importante monumente istorice din județul Brașov, Cetatea Făgăraș, a ajuns în finala competiției naționale „Destinația Anului 2026”, la categoria „Sanctuare ale istoriei”, unde concurează cu unele dintre cele mai cunoscute obiective de patrimoniu din țară.
În finală a ajuns, și un alt monument istoric din județul Brașov, Castelul Bran.
Concurența va fi însă una acerbă, având în vedere că în finală au ajuns mai multe destinații turistice, văzute de vizitatori sau de propriii localnici ca „sanctuare ale istoriei”: Cetatea Enisala (Tulcea), Castelul Bánffy din Bonțida (Cluj); Rezervația naturală Orheiul Vechi, satul Butuceni – com. Trebujeni din Republica Moldova, Mânăstirile cu fortificații ale Municipiului Iași; Biserica Evanghelică din Alma Vii, Sibiu; Ulpia Traiana, Hunedoara; Cetatea de Scaun a Sucevei; Monumentul Tropaeum Traiani (Adamclisi), Constanța; Castelul Mocioni (Foeni), Timiș; Castelul Peleș, Sinaia, Prahova; Cetatea de Scaun a Sucevei; Cetatea Oradea, Bihor; Cetatea Alba Iulia, Alba; Cetatea Sighișoarei, Mureș;
Competiția „Destinația Anului”, care aduce în prim-plan cele mai importante destinații istorice și turistice din România se află acum în faza finală, în care voturile venite din partea publicului contează pentru stabilirea ierarhiei finale. Brașovenii interesați să susțină una dintre aceste destinații o pot face AICI.
Brașovul găzduiește, între 17 și 19 aprilie, evenimentele dedicate Zilelor Brașovului, cu concerte în Piața Sfatului, târguri și tradiționala Coborâre a Junilor în Cetate, care va fi și în acest an, momentul central al weekendului. Programul din acest an este organizat cu un buget mai mic decât la ediția trecută, au ținut să precizeze autoritățile locale.
Evenimentele vor avea loc în Piața Sfatului, Piața Unirii și la Pietrele lui Solomon, iar punctul culminant este programat, ca în fiecare an, în Duminica Tomii, când cele șapte grupuri de juni vor coborî călare în Cetate, după traseul tradițional, urmat de petrecerea câmpenească „Între Chetri”.
„De fiecare dată când se apropie sărbătorile de Paște, ne gândim și la Zilele Brașovului, care au loc imediat după Paști, în weekendul următor. Cu această ocazie, atmosfera din Piața Sfatului se transformă și devine una de sărbătoare. Vineri, pe 17 aprilie, publicul se va bucura de un concert special SymPhoenix, împreună cu Filarmonica Brașov. Sâmbătă, cap de afiș vor fi băieții de la Vunk. Duminică este ziua dedicată tradiției, prin Parada Junilor Brașoveni (Ziua de Călări), iar în Piața Sfatului și la Pietrele lui Solomon vor avea loc spectacole folclorice. Îi invităm pe toți brașovenii și pe turiști să ni se alăture, fie în Piața Sfatului, fie de-a lungul traseului Paradei Junilor. Duminică, vă recomandăm să vă alegeți un loc bun pentru a urmări unul dintre cele mai frumoase momente tradiționale ale orașului”, a declarat viceprimarul Dan Ghiță.
Programul de Zilele Brașovului
Vineri, 17 aprilie, în Piața Unirii este programat „Aruncatul în țol” al Junilor tineri, iar seara, în Piața Sfatului, va avea loc concertul SymPhoenix alături de Filarmonica Brașov.
Sâmbătă, 18 aprilie, pe scena din Piața Sfatului sunt programate concerte cu Vunk, Larisa XO, dar și seturi susținute de DJ-ii Altoo și Mose N.
Duminică, 19 aprilie, are loc Coborârea Junilor în Cetate, pe traseul Piața Unirii – Brâncoveanu – Mureșenilor – Eroilor – Republicii – Piața Sfatului – Poarta Șchei – Prundului – Pietrele lui Solomon.
După paradă, în Piața Sfatului sunt anunțate spectacole de muzică populară, cu Paula Hriscu, Mariana Anghel, Robert Târnăveanu, Ansamblul Casei de Cultură a Studenților și ansambluri ale comunităților etnice din Brașov. La Pietrele lui Solomon, atmosfera va fi întreținută de formația Atomic.
Pe durata evenimentelor vor fi organizate și două târguri tematice, în Piața Sfatului și la Pietrele lui Solomon. Sunt de așteptat și restricții temporare de trafic, în special duminică, pe traseul urmat de Juni.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login