Ramai la curent!

Stiri Brasov

Transportul în comun din Zona Metropolitană Brașov, subdimensionat la început de an şcolar şi în plin val 4. Cine poate schimba lucrurile?

Publicat

in

După mai bine de un an de pandemie, în care perioadele de „relaxare” au fost în perioada vacanțelor școlare, acum toate unitățile de învățământ sunt deschise, cu prezenţă fizică, iar acest lucru se vede din plin în autobuzele RATBV. Pe multe linii, unele metropolitane, altele interne (din municipiu) aglomerația este deja ceva normal, iar acest lucru se întâmplă în plin val 4 de coronavirus, când autoritățile sanitare încep să tragă semnale de alarmă și vorbesc despre instituirea a tot felul de măsuri de limitare a răspândirii corinavirusului. Cu toate acestea, transportul în comun pare a nu fi considerat un factor de risc de către autoritățile din județul Brașov, sau cel puțin asta se înțelege din faptul că nu au reacționat până acum, chiar dacă reclamațiile au fost și sunt în continuare numeroase. 

Cine decide pentru liniile metropolitane?

În mod normal, pentru liniile metropolitane, decizia privind numărul de curse este luată de primăriile localităților beneficiare. De exemplu, dacă  autobuzele de pe linia 420 (Brașov – Sânpetru – Bod) este prea aglomerată,  primăriile Sânpetru și Bod pot decide introducerea unor noi curse. La fel poate face și Râșnovul în cazul liniilor 130 și 131, sau Primăria Codlea, în cazul liniei 220. Dar, pentru fiecare cursă în plus, primăriile trebuie să aloce și fonduri de la bugetul local, pentru a acoperi cel puțin diferența dintre prețul plătit de călători și costul unei curse. Dar cheltuielile bugetare sunt mari, astfel că este mult mai „rentabil” să plătești sume mai mici pentru autobuzele pline ochi. 

Cine decide pentru cursele interne?

În Brașov, introducerea mai multor curse pe traseu este luată de RATBV, însă, cu aprobarea Consiliului Local Brașov, pentru că și în municipiul reședință de județ transportul în comun este subvenționat de la bugetul local. 

Practic, peste tot se pune problema costurilor, iar când este vorba de bani se pare că discuțiile privind confortul călătorilor, reducerea riscului de infectare cu SARS-COV-2  sau transportul alternativ trec în plan secund. 

Mesajul unei tinere din Sânpetru: „Haideți să nu mai închidem ochii la asemenea probleme importante în comuna aceasta”  

Despre cum se circulă pe liniile metropolitane a povestit o tânără din Sânpetru, pe pagina eu de Facebook:
„Ora 6:30, autobuzul 420 sosește în statie la Rahovei în Sânpetru. Șoferul oprește în stație, unde să mă urc? Pe care din cele 3 uși să o iau pentru a găsi 2 cm unde pot sta MĂCAR, pe vârfuri, că de ținut de vreo bară, nu mai zic, cel mult puteam să mă țin de săracii oameni. Și așa am și fost nevoita să fac, să mi țin cum pot ghiozdanul pe jos, să mă sprijin de domnul din față, ca să nu cad la vreo curba sau frână. Pardon, n-aveam unde să cad, ca la cât de multă lume era nici loc să cazi nu ai (…) Când mă întorc de la liceu, la 14:50, sau 15:30 sau chiar si cu alte autobuze 420 ESTE PLIN OCHI. Sesizări la RATBV am tot făcut, au spus ca țin cont de părerea mea, nu mă ajuta cu nimic că țin cont, eu vreau să ia masuri. Iar domnul primar a hotărât ca 420 nu are nevoie de schimbări. Eu sunt elev, am gratuitate, dar oamenii care plătesc abonamente, este corect sa stea în stații ca nu mai au loc sau sa se sprijine de uși? Doresc să se ia masuri pentru ca acest lucru se întâmplă nu de azi, nu de ieri, din totdeauna de când 420 a fost instituit în Sânpetru și Bod. Haideți să nu mai închidem ochii la asemenea probleme importante în comuna aceasta”. 
Cazul liniei 420 nu este singular. Reclamații sunt și pe alte linii metropolitane. 
 
 

Scene similare și în municipiul Brașov 

 
Aglomerație este și pe unele linii din municipiul Brașov, mai ales dimineața, când elevii merg la școală. De altfel, uneori este de înțeles de ce preferă să își roage părinții să îi ducă la școală. De ce ar accepta cineva disconfortul de a sta „într-un picior” în autobuz, când există o variantă mai confortabilă? De altfel, poate că în cazul transportului în comun, municipalitatea brașoveană ar trebui să treacă de la discursul „folosiți transportul în comun” la măsuri concrete, iar prima ar fi o monitorizare „pe bune” a gradului de încărcare a curselor, pentru a stabili o frecvență optimă, adaptată perioadei actuale, nu„orelor de vârf” din Epoca de Aur.  
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Stiri Brasov

Consilier de la DSVSA Brașov, trimis în judecată pentru luare de mită. El a autorizat „contra – cost” vehiculele unor agenți economici

Publicat

in

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu sprijinul Inspectoratului Poliției Județului  Brașov – Serviciul de Investigații Criminale, a anunțat că a finalizat cercetările și a dispus trimitere în judecată a doi inculpați cercetați pentru luare de mită, fals intelectual, complicitate la luare de mită.

„Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Braşov”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Mită  de la 700 lei la 4.235 lei

Conform procurorilor,  în perioada august 2024 – ianuarie 2026, unul dintre inculpați, consilier în cadrul Diecției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a luat mită 4.000 lei, 900 lei, 4.235 lei, 2.000 lei, 3.000 lei, 1.500 lei, 1.500 lei și 700 lei de la opt agenți economici din municipiul Brașov și din stațiunea Poiana Brașov pentru obținerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor și pentru autorizarea sanitar-veterinară a unor vehicule.

De asemenea, s-a stabilit că în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026, primul inculpat a fost ajutat de un alt inculpat (persoană fără calitate specială) să ia mită sumele de 4.000 lei și 900 lei, cel de-al doilea inculpat fiind cel care s-a întâlnit cu mituitorii și a primit sumele de bani.

„În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale, confiscării extinse ori pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare asupra sumelor de 46.860 lei, 950 euro, 82 dolari americani aparținând inculpatului – consilier în cadrul DSVSA Brașov”, a mai comunicat  Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending