Guvernul României intră într-o nouă etapă de incertitudine, după ce miniștrii Partidul Social Democrat și-au depus demisiile, marcând retragerea oficială a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Decizia vine după ședința Executivului de joi, când toți reprezentanții PSD au ajuns la Palatul Victoria cu demisiile semnate.

Social-democrații susțin că, în lipsa unei majorități parlamentare, actualul premier nu mai are legitimitatea de a conduce Guvernul și avertizează asupra riscurilor economice generate de menținerea unui executiv fragil.

„Menţinerea în fruntea unui guvern nefuncţional (…) constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicaţii negative asupra economiei naţionale”, se arată în poziția oficială a partidului.

PSD a renunțat la cele 6 portofolii din Guvern

PSD are în Executiv şase portofolii, ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu şi ministrul Muncii, Florin Manole, plus postul de vicepremier, deţinut de Marian Neacşu.

PSD precizează că demisiile miniştrilor social-democraţi reprezintă „actul politic prin care a fost formalizată decizia partidului de a retrage sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan”. 

„Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituţiei, niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea naţională în nume propriu, contrar voinţei parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere şi democratice”, spun social-democraţii. 

„Retragerea miniştrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este iniţiată schimbarea cerută de o largă majoritate a cetăţenilor români. Recesiunea, inflaţia, prăbuşirea consumului şi a producţiei impun o astfel de schimbare! Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeaşi cale care s-a dovedit greşită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm”, spune PSD în comunicat.

PSD promite în continuare sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu fonduri UE

PSD anunţă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european şi să susţină  un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetăţenilor şi care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară.

 „Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanţare europeană”, arată PSD în comunicatul său de presă. 

De asemenea, miniştrii demisionari ai PSD îşi vor îndeplini atribuţiile guvernamentale, până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie prin publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial privind vacantarea funcţiilor. În această perioadă, miniştrii PSD nu vor mai participa la şedinţele de guvern, dar îşi vor delega reprezentarea către secretarii de stat desemnaţi de celelalte partide din Coaliţia de guvernare.

Social-democrații au votat ieri retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Rezultatul era previzibil, mai ales că, de mai multe luni, social-democrații din teritoriu au cerut conducerii centrale a partidului să „pună piciorul în prag” în relația cu șeful Guvernului. Luni, 97,7% dintre cei 5.000 de social-democrați care au votat s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului. La Brașov, potrivit conducerii filialei județene a PSD, votul a fost unanim.

„Răspunsul nostru a fost un categoric «Da» pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Bolojan. România se află deja într-o criză, iar oamenii simt asta în fiecare zi. Nu putem vorbi despre reforme când vedem recesiune, scădere a nivelului de trai și investiții tăiate. Premierul Bolojan a ales să guverneze singur, fără dialog, ignorând soluțiile propuse de PSD. Această încăpățânare a dus la blocaje și la agravarea problemelor. Decizia de astăzi este una firească: este momentul adevărului, momentul unei schimbări de direcție”, a declarat președintele PSD Brașov, Marius Dunca.

Ilie Bolojan „a luat act” de decizia PSD

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, însă, că are sprijinul total al PNL și cu nu va demisiona. În aceste condiții, PSD își va retrage miniștrii din Guvern. Pe posturile rămase vacante vor fi numiți miniștri interimari din partea partidelor rămase în Coaliție.

„Am luat act de decizia complet greșită și iresponsabilă a PSD față de România, nu față de o persoană. De ce spun asta, în vara anului trecut, într-o siutuație complicată pentru România, mi-am asumat să facem ordine în finanțele țării, să venim cu o buna guvernare și cu respect față de cetățeni”, a declarat premierul.

A fost stabilită o „line roșie”

De atfel, atât PNL, cât și USR au acuzat PSD că provoacă o criză politică. Pe de altă parte, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că ruperea Coaliției nu va afecta implementarea proiectelor cu fonduri europene. Șeful statului a anunțat că toate formațiunile politice vor aproba actele normative de care este nevoie pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

• încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
• afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
• nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.