Ramai la curent!

Prima Pagina

În plină pandemie, directorul DSP Braşov a intrat în conflict cu medicii de familie, printr-un simplu mesaj. Răspunsul Patronatului Medicilor de Familie Brașov: „Ați încercat să veniți în sprijinul nostru?”

Publicat

in

Numită de puțin timp pe funcția de director al Direcției de Sănătate Publică Brașov, Claudia Bularca a reușit contra-performanța de a-și atrage antipatia unor medici de familie, print-un simplu mesaj transmis președintelui Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Sestacova. Această mutare neinspirată a fost făcută de reprezentanta DSP zilele trecute, într-o perioadă în care, în mod normal, medicii și autoritățile sanitare ar trebui să facă front comun pentru a accelera vaccinarea și pentru a reduce numărul infectărilor cu noul coronavirus. 

În acest context, directorul  DSP Braşov i-a transmis un mesaj președintelui Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Sestacova, prin care îi spunea că nu înțelege care „este rostul” acestei structuri și că medicii de familie nu fac altceva decât să se plângă.

Mesajul în cauză a fost făcut public de dr. Ana Sestacova pe rețelele de socializare:

„Astăzi am primit un mesaj de la directorul DSP Braşov: „Buna ziua,
Din păcate și la DSP curg nenumărate reclamații și sesizări la adresa medicilor de familie. Nu pot decât să mă întreb în ce anume constă implicarea așa-numitului Patronat al medicilor de familie în pandemie – alta decât doar să vă plângeți. Noi întotdeauna am încercat să venim în sprijinul dumneavoastră. Pentru noi important este pacientul așa cum ar trebui să fie și pentru dumneavoastră. Mulțumesc de înțelegere!””. 

După ce a publicat acest mesaj transmis de noua șefă a DSP, reprezentanta Patronatului Medicilor de Familie Brașov (PMFBv) i-a comunicat public că în atribuțiile acestei structuri nu intră disciplinarea medicilor:

„Cu toate acestea,  PMFBv i-a informat, nu o dată, atât pe medicii de familie cât și pe cei din alte specialități despre reglementările privind acordarea serviciilor medicale, în corect, respectând legislația. Drept dovadă, vă stă la dispoziție documentația de corespondență cu Casa de Asigurări de Sănătate și  Direcția de Sănătate Publică Brașov. Corpurile de control ale instituției pe care o conduceți, vă sunt subordonate dumneavoastră și nu organizației patronale… Și dacă tot există plângeri, ce vă împiedică să luați măsurile necesare, bineînțeles, dacă aceste plângeri sunt fondate? Totodată, vă aduc la cunoștință că există corpuri de control și la nivelul altor instituții, iar partea disciplinară este în subordinea Colegiului Medicilor”. 

De asemenea, președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov i-a amintit directorului DSP Braşov că în perioada stării de urgență, medicii de familie din Brașov „au numărat 30.000 de pastile de cloramină și împărțeau echipamente de protecție … în timp ce dumneavoastră erați baricadați în birouri pentru a fi protejați de virus… Știți câți medici de familie au murit? Probabil, vă veți informa după aceasta postare…”.

„În DSP Braşov mai sunt oameni care nu dau ordine, ci încearcă să găsească soluții”

Ba mai mult, dr. Ana Sestacova a explicat și care este motivul pentru care „mai merge colaborarea” cu DSP Braşov: 

„Pentru că printre angajații acestei instituții încă se află oameni implicați, în fața cărora mă înclin. Aceștia nu dau ordine, ci împreună  cu colegii mei încearcă să găsească soluții viabile și să facă o analiză atenta a situațiilor întâmpinate. Acest lucru se datorează predecesoarei dumneavoastră (dr. Andrea Neculau – n.n.), care a încercat să găsească și să implementeze niște circuite viabile atât pentru pacienți cât și pentru medici. Ea este medic de familie și cunoaște situația din teren”. 

„Ne plângem atunci când vaccinăm fără mănuși  și devenim secretarii dumneavoastră”

Nu în ultimul rând, dr. Sestacova i-a amintit actualului director al DSP  Braşov că medicii de familie se plâng „atunci când vaccinăm fără mănuși și devenim secretarii dumneavoastră, pentru eliberarea unor concedii medicale în baza unor decizii iresponsabile, când vă trimitem hârtii total inutile, când lucrăm la noile softuri unde introducem manual date personale, ce ne îngreunează munca de vaccinare, când împărțim tichete de masă, când monitorizam câte 30-40 de pacienți pe zi gratis, iar după toată nebuloasa creată în cabinete, mai sunt și medici care și-au asumat riscul de a testa (cu toate că nu au condiții necesare, riscând să se infecteze și să-și infecteze echipele)”. 

„Zilnic cel puțin 10 pacienți îmi spun că nu pot lua legătura cu instituția dumneavoastră”

Dr. Ana Sestacova a lansat public încă o întrebare către noul director al DSP, pe care spune că nu o cunoaște personal: 

„Ați încercat să veniți în sprijinul nostru? Cum? Eu nici măcar nu vă cunosc, iar cabinetul meu nu a văzut vreun sprijin din partea excelenței voastre. Ați încercat să veniți în sprijinul pacienților? Cum? Zilnic cel puțin 10 pacienți îmi spun că nu pot lua legătura cu instituția dumneavoastră”. 

De altfel, problema centralei DSP la care nu răspunde nimeni a fost ridicată de mulți brașoveni în ultima perioadă, însă noul director a declarat săptămâna trecută că acest aspect a fost rezolvat, cu sprijinul Direcției de Asistență Socială Brașov, care a pus la dispoziție 60 de asistenți medicali din sistemul școlar. 

De ce nu răspunde nimeni la call-center-ul DSP Brașov. Directorul instituției spune că problema s-a rezolvat

Investitii

Lucrări întârziate la Pavilionul din Zărnești al Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov. Pacienții vor sta până la finalul anului la Căminul pentru persoane vârstnice din Noua

Publicat

in

Încheiat pentru o perioadă de un an, respectiv 11 iunie 2025 – 11 iunie 2026, protocolul încheiat între Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov și Direcția de Asistență Socială Brașov va fi prelungit până la data de 31 decembrie 2026.

În baza acestui protocol, pacienții internați la Pavilionul din Zărnești al spitalului brașovean au fost mutați temporar în mai multe spații din Căminul pentru Persoane Vârstnice Brașov, astfel încât să se asigure front de lucru pentru firma care reabilitează clădirea de la Zărnești.

Prelungirea acestui protocol urmează să fie aprobată în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 7 mai, dar și de Consiliul Local Brșaov, cel mai probabil în ședința de plen din luna mai.

Lucrările vor fi gata în luna iulie

Solicitarea de prelungire a protocolului a fost depusă la Consiliul Județean Brașov de conducerea Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, care a anunțat că  lucrările de reabilitare a clădirii din Zărneşti nu au fost finalizate până în prezent, termenul estimat pentru rerminarea acestora acestora fiind data de 31 iulie 2026.

„Ulterior finalizării lucrărilor, pentru reluarea activității în locaţia din Zărneşti este necesară parcurgerea procedurilor legale privind obținerea autorizației de securitate la incendiu (ISU) şi a autorizației sanitare de funcționare, demersuri care necesită un interval suplimentar de timp. În vederea asigurării continuității activității medicale şi a serviciilor acordate pacienților internați în cadrul Secției Psihiatrie Cronici Zărneşti, vă rugăm să analizați şi să aprobați prelungirea duratei Protocolului de colaborare până la data de 31 decembrie 2026”, au precizat reprezentanții spitalului brașovean.

Secţia exterioară din Zărneşti a spitalului a intrat reabilitare la începutul anului trecut. Prin acest proiect se realizează lucrări de eficientizare energetică a clădirii cu parter, două etaje şi pod, în care sunt internaţi pacienţii. 

Pentru finanţarea lucrărilor la clădirea de la Zărneşti, Consiliul Judeţean Braşov a obţinut o finanţare europeană nerambursabilă, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Citește mai departe

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Cotidian

Pui de urs, capturat de lângă Valea Cetății din Râșnov și mutat la câțiva kilometri distanță. Animalul a fost dus la distanță de zonele locuite, anunță autoritățile locale

Publicat

in

Un pui de urs care s-a obișnuit să se plimbe prin zona Peșterii din Valea Cetății din Râșnov a fost capturat și relocat în altă zonă.

Prezența animalului a fost reclamată de concesionarul Peșterii Valea Cetății, iar intervenția a fost realizată de o echipă formată din reprezentanți ai Ocolului Silvic, ai Jandarmeriei, un medic veterinar și primarul orașului, Horia Motrescu.

„Animalul a fost capturat în jurul orei 14.30, crotaliat și relocat în zona Provița din Glăjărie, departe de zonele locuite”, a anunțat primarul Râșnovului.

Practic, puiul de urs a fost mutat la câțiva kilometri distanță și, dacă nu găsește hrană în pădure sau este alungat de alți urși, este foarte probabil să revină în zona de unde a fost capturat.

Citește mai departe

Trending