Ramai la curent!

Cotidian

100 de hectare de pădure nouă, în Munții Făgăraș. Printr-o inițiativă privată, se replantează o zonă „tăiată la ras” în urmă cu mai bine de 10 ani

Publicat

in

100 de hectare de teren din județul Argeș, de pe care, în urmă cu aproximativ 10 – 15 ani s-a tăiat masiv, apoi terenul a fost incendiat, sunt reîmpădurile printr-un program al Fundației Conservation Carpathia, relatează Agerpres 

Şantierul de împăduriri a fundaţiei din această primăvară cuprinde 60 de hectare în zona Groapele, 25 de hectare în zona Dobroneagu, 8 hectare pe Valea Dâmboviţei şi 7 hectare la Lereşti. Aici vor fi plantaţi peste 430.000 de puieţi, dintre care aproximativ 40% provin din pepinierele proprii. 

Zilele trecute, zilieri din comuna Nucşoara plantau molizi în zona cunoscută sub numele Groapele, aflată la 1.500-1.700 de metri altitudine, pe un teren decimat de tăieri, pe care încă se mai pot vedea sute de trunchiuri de arbori cărora li s-a dat foc. 

Plantările sunt făcute de localnici, care sunt plătiți ca zilieri, cu 1.500 de lei pentru 10 zile, adică 150 lei pe zi, iar munca este foarte grea, având în vedere terenul accidentat și altitudinea. 

Primarul din Nucşoara nu a văzut de la drumul principal cât s-a tăiat 

„Au fost firme private, firme pirat, cu muncitori aduşi din alte părţi, au luat lemnul, o mare parte l-au transportat ilegal, nu au plătit taxe, au trecut doar cu camioanele şi au făcut praf pe drumul, printre casele din Nucşoara (una dintre comunele de pe teritoriul căreia s-a tăiat pădure – n.red). Am fost recent cu primarul din Nucşoara în zonă şi a fost impresionat, deoarece nici măcar nu a ştiut care este dimensiunea exactă a dezastrului, pentru că zona e foarte sus, iar de la drumul principal nu se vede locul. Primul lucru de care va beneficia Nucşoara, comunitatea de aici, este apă curată şi constantă, de care avem nevoie din ce în ce mai mult. Nu mai vorbesc de reducerea poluării. Într-o comunitate de oameni gospodari cum este Nucşoara, nu vor să vadă păduri tăiate. Vor să aibă şi parte de modernitate, dar şi de traiul lor tradiţional, să-şi păstreze şi creşterea animalelor, viaţa satului. Pentru că cea mai mare problemă este că oamenii pleacă de la ţară„, a declarat directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta.

 

La Groapele, a explicat Zotta, sunt implicaţi în jur de 50 de oameni care, într-o astfel de zi, având în vedere condiţiile date – drumul este de o oră şi jumătate-două, greu accesibil – reuşesc să planteze în jur de 5.000 de puieţi pe zi. Aceasta înseamnă un hectar de pădure. „Ca să plantăm, aşa cum avem noi planul, 100 de hectare, avem nevoie, dacă socotim doar 50 oameni, de 100 de zile. Dar noi avem, în total, patru şantiere, deci avem 100 de oameni aproximativ şi sperăm ca, în 50 de zile, să terminăm această campanie pe care, în zonele mai joase, am început-o înainte de Paşti”, a mai spus Mihai Zotta.

Plantări „pe bune”, făcute și de Romsilva 

Conform lui Ion Cojocaru, primarul comunei Nucşoara, o comunitate care beneficiază deja de acest proiect, Carpathia împădureşte aici aproximativ 10% din suprafaţa care are nevoie de regenerare.
„A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de Carpathia şi au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi”, a spus edilul din Nucşoara.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending