Ramai la curent!

Cotidian

Biserica fortificată din Rupea a fost resfinţită, în Săptămâna Haferland, după lucrările de recondiţionare din ultimii ani

Publicat

in

Biserica Evanghelică Fortificată din Rupea a fost resfinţită, vineri, după lucrările de recondiţionare care au fost întreprinse în ultimii trei ani, printr-un proiect de peste două milioane de lei, cu finanţare europeană.

Evenimentul a avut loc în prezenţa Episcopului Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, Reinhart Guib, a consulului Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a preşedintelui Fundaţiei M&V Schmidt, Michael Schmidt, a primarului oraşului Rupea, Alexandru Opriş, a preşedintelui ICR, Liviu Jicman şi a altor oficialităţi din regiune.

„După mulţi ani îi putem mulţumi lui Dumnezeu pentru că avem posibilitatea de a sărbători din nou o slujbă şi apoi alte slujbe religioase în această casă a Domnului (…) Suntem foarte bucuroşi pentru faptul că Dumnezeu a îngăduit să fim împreună astăzi, aici, la această slujbă specială”, a spus episcopul Reinhart Guib.

El a oferit Bisericii Evanghelice din Rupea o replică a unui covor anatolian.

„Oferim bisericii şi comunităţii din Rupea această replică de covor anatolian, aşa cum au fost înainte multe covoare aici în biserică şi cu această ocazie, a resfinţirii, unele au reapărut din depozitul de la Braşov, altele au fost donate de sponsori din ţară şi din străinătate. Acestea sunt covoare care au fost confecţionate la războiul de ţesut în Anatolia de femei muslime, exact pentru acest moment şi pentru Biserica Evanghelică din Rupea. Acesta este un covor de rugăciune, cu două coloane, transilvănean, pentru că aici s-au găsit cele mai multe covoare de acest gen. Acest covor vrea să facă legătura între cer şi pământ”, a mai spus episcopul Reinhart Guib, citat de Agerpres.

Consulul Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a spus că Biserica Evanghelică Fortificată din Rupea „străluceşte în straie noi” şi „trăieşte spiritul ecumenic”, iar reprezentanţi ai diferitelor confesiune sărbătoresc împreună resfinţirea acestui lăcaş de cult.

Primarul oraşului Rupea, Alexandru Opriş, a menţionat că resfinţirea Bisericii Evanghelice, „un edificiu reprezentativ în oraşul Rupea, cu o deosebită valoare istorică, artistică şi arhitecturală”, are loc în cadrul festivalului cultural Săptămâna Haferland.

El a precizat că, după redeschiderea Bisericii Evanghelice, acest obiectiv va reintra şi în circuitul turistic al zonei.

„Ne dorim ca Biserica Evanghelică din Rupea să devină unul dintre principalele puncte de atracţie turistică din zonă şi vom depune toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv şi privim cu speranţă către viitor, convinşi că împreună vom putea întări relaţiile dintre cei rămaşi aici şi saşii plecaţi dincolo de frontierele României”, a mai spus primarul oraşului Rupea.

Barna Balint, reprezentant al şantierului de recondiţionare al Bisericii Rupea, a amintit istoricul lucrării de recondiţionare a Bisericii Evanghelice.

„Biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea. Proiectul recondiţionării a avut în vedere punerea în valoare a monumentelor. Toate intervenţiile au fost executate cu specialişti în restaurare şi conservare monumentelor istorice. Lucrările de intervenţie au fost structurate pe trei obiective: biserica, turnul sud şi amenajări exterioare. Scopul acestor lucrări a fost asigurarea integrităţii şi stabilităţii construcţiilor. În urma intervenţiilor am încercat, pe cât posibil, să păstrăm patina acumulată de construcţie, spre exemplu conservarea pe o suprafaţă cât mai mare a tencuielilor originale, a elementelor lemn vechi. Săpăturile au fost realizate cu supravegherea arheologică, iar îndepărtarea tencuielilor s-a făcut sub supravegherea unui pictor restaurator. În cursul lucrărilor am lucrat cu meseriaşi care au multă experienţă în domeniul restaurării. Proiectul a prevăzut şi crearea unor facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap”, a povestit Barna Balint.

Michael Schmidt, preşedinte M&V Schmidt, a amintit că resfinţirea Bisericii Evanghelice din Rupea are loc în cea de-a doua zi a Săptămânii Haferland şi a apreciat că aceasta va deveni un punct de atracţie pentru vizitatori pe harta oraşului.

Biserica din Rupea, întemeiată la începutul secolului al XIV-lea, a fost unul dintre centrele majore ale vieţii spirituale ale comunităţii săseşti din Transilvania. Puţini din cei care au admirat orga şi minunatele covoare expuse în Biserica Neagră din Braşov ştiu că acestea provin, de fapt, de la biserica din Rupea. De altfel, întregul ansamblu al cetăţii Rupea, construit între secolele XIV şi XVII a fost restaurat sau, unde nu a mai fost posibil, reconstruit, începând cu zidurile, curtea interioară şi turnurile (Turnul Porţii, Turnul Slăninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetaşilor, Turnul Pulberăriei).

Biserica Evanghelică din Rupea, ansamblu arhitectonic recent restaurat include un zid de incintă fortificat, caracteristic pentru bisericile săseşti din Transilvania. 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending