Ramai la curent!

Prima Pagina

Opera Națională Română Timișoara, pentru prima dată, la Brașov. Opereta „Contesa Maritza”, la Festivalul de Operă, Operetă şi Balet

Publicat

in

Sâmbătă, 4 noiembrie 2023, de la ora 18.30, în Sala Operei Brașov, Opera Națională Română Timișoara vine, pentru prima dată, în cadrul celei de-a XX-a ediții a Festivalului de Operă, Operetă și Balet, și prezintă specatcolul cu opereta „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán.

„Contesa Maritza”, un spectacol fascinant

Datoria unei operete este să fascineze, să genereze uimire și admirație și să aducă zâmbetul pe chipurile tuturor, iar „Contesa Maritza” și-o împlinește cu prisosință. Cântată în premieră la Theater an der Wien, la 28 Septembrie 1924, partitura însumează toate calitățile unei comedii romantice, însă în veselia și optimismul afișat dezvăluie emoții neașteptate, născute din umbrele istoriei din spatele ei. Când Emmerich Kálmán a scris „Contesa Maritza”, elitismul și eleganța Imperiului austro-ungar au fost spulberate de Primul Război Mondial, Europa ducând dorul farmecului și al veseliei unui trecut, în care viețile și speranțele erau încă intacte.

 În strânsă legătură cu evenimentele vremii, cu eroi ale căror destine se regăsesc în toate colțurile imperiului, în lumea reală a anilor de după război, „Contesa Maritza” este un spectacol de neratat: un festin vizual, o muzică în care abundă melodii molipsitoare, o poveste predictibilă, demnă de o operetă și, nu în ultimul rând, un divertisment, care păstrează exuberanța și efervescența anilor ’20.

Tânăra și fermecătoarea Maritza este uluită și înspăimântată. Ca să se ferească de alaiul de pretendenți, a păcălit o lume întreagă, pretinzând că este logodită cu un oarecare Zsupán – un nume care i-a venit primul în minte, personaj fictiv din Voievodul țiganilor de Johann Strauss – care trăiește doar în fantezia ei. Însă în mod paradoxal, un Koloman Zsupán apare în carne și oase, iar Maritza este pusă în fața unei adevărate dileme: se ascunde în continuare sau renunță la mascaradă?

Distribuţia operetei „Contesa Maritza”

În distribuție: Contesa Maritza – Narcisa Brumar, Contele Tassilo – Bogdan Zahariea, Ioța (Prințul Populescu) – Dan Patacă, Baronul Kalman Zsupan – Mihail Dogotari, Lisa – Gabriella Varvari, Ilka – Loredana Borlovan, Bozena – Gabriela Toader, Karl Ștefan Liebenberg – Mihai Prelipcian, Cekko – Mugurel Chirilă, Berko – Cosmin Borlovan, Manja – Diana Zaharia.  Își dau concursul Corul, Orchestra şi Ansamblul de Balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. Conducerea muzicală îi aparține lui Hermann Szabolcs (invitat). Regia artistică este semnată de György Korcsmáros. Decoruri: Eva Horváth. Costume: Amalia Judea. Concert maeştri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu.  Maestru de cor: Laura Mare. Maeștri balet: Ovidiu Matei Iancu, Manuela Ardelean, Alin Radu. Coregrafia: Gabor Bako. Asistent regie artistică: Vilmos Meleg. Asistent coregrafie: Carmen Cojocaru. Pregătirea muzicală: Dragoş Zaharescu, Angela Balici, Rareş Păltineanu, Leonard Bonea, Irina Belea. Regia tehnică: Lucian Boru. Sufleor: Eugenia Gyuris

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Cotidian

Pisoi curioși, blocați într-o gură de canalizare din Brașov. Au fost adoptați de salvator

Publicat

in

Pompierii de la ISU Brașov au avut ieri o misiune inedită. Printr-un apel telefonic au fost anunțați că pe strada Institutului din Brașov este un pisoi blocat într-o gură de canalizare. Pompierii au mers la fața locului cu o autospecială de stingere și au constatat că într-o conductă greu accesibilă erau blocați doi pisoi.

Cum spațiul era foarte îngust, pentru a scoate pisicii captivi, pompierii au găsit o soluție ingenioasă: a fost introdusă cu grijă o cantitate mică de apă în conductă, iar pisoii au fost așteptați la ieșire.  Planul a funcționat.

Pisoii au fost predați personalului de la CATTIA, care are grijă și de mama lor. Acolo au primit hrană, căldură și toate îngrijirile necesare.

„Povestea are și un final fericit: unul dintre colegii noștri s-a atașat atât de mult de unul dintre micii buclucași, încât mâine va merge să îl adopte”, a anunțat ISU Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending