Meteorologii avertizează că, până miercuri seară, riscul de producere a unor avalanşe este mare – gradul 4 din 5 – în Masivul Făgăraş, în Munţii Parâng-Şureanu, Ţarcu-Godeanu şi însemnat în Munţii Rodnei, Bucegi şi Călimani-Bistriţei.
Masivul Făgăraş, gradul 4 din 5 de risc de avalanşă
Potrivit buletinului nivometeorologic emis de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabil până miercuri seara, în Masivul Făgăraş este risc mare (gradul 4 din 5) de producere a unor avalanşe, la peste 1.800 de metri.
Aici, pe arii extinse s-au semnalat ninsori însemnate cantitativ, care au depus peste 30-40 de centimetri de zăpadă proaspătă, iar pe versanţii nordici local peste 50-60 de centimetri. Vremea va continua să se răcească, va mai ninge, iar stratul va mai înregistra creşteri locale de peste 15-20 de centimetri. În zona crestelor se întâlnesc cornişe de mari dimensiuni şi plăci de vânt, cu rezistenţă scăzută, care se pot rupe cu uşurinţă. În zonele adăpostite sunt prezente depozite şi troiene de zăpadă însemnate. Atât în mod spontan, cât şi la supraîncărcări, pe pantele mai înclinate, stratul de zăpadă proaspătă de la suprafaţă poate aluneca peste cele mai dure din interior, iar plăcile de vânt se pot rupe, ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii şi mari.
Şi la altitudini de sub 1.800 de metri, stratul nou-depus este de grosimi importante, care depăşesc 30-40 centimetri şi pe versanţii nordici local 50-60 de centimetri, şi este umed şi îngreunat. Pe anumite pante şi văi vor fi condiţii de curgeri şi de declanşare a unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari, riscul fiind crescut la supraîncărcări şi mare (gradul 4).
Munţii Rodnei, peste 20 cm de zăpadă proaspătă la 1800 de metri
În Munţii Rodnei, riscul este însemnat (gradul 3). La peste 1.800 de metri, ninsorile recente au depus local peste 20-25 de centimetri de zăpadă proaspătă, peste zăpada mai veche, dar cu rezistenţă încă scăzută şi care în mare parte a fost suflată de vânt pe văi, către altitudini mai joase. La suprafaţa zăpezii se întâlnesc astfel zone cu rezistenţă scăzută în primii 25-35 de centimetri. În zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mai însemnate, în zona crestelor cornişe şi plăci de vânt, iar alte plăci de vânt se vor forma, plăci ce se pot rupe cu uşurinţă. În profunzime stratul este îngheţat şi compact, cu multiple cruste de gheaţă. Pe pantele suficient de înclinate, straturile de la suprafaţă cu zăpadă proaspătă şi cu rezistenţă redusă vor putea aluneca peste cele mai dure, din profunzime, ducând la declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent mai ales la supraîncărcări.
De asemenea, la altitudini mai mici de 1.800 de metri, ninsorile recente au depus local un strat consistent, astfel că există un risc de declanşare de avalanşe de zăpadă proaspătă între 1.500-1.800 de metri. Mai ales la supraîncărcări, dar izolat şi spontan, pe pantele mai înclinate, vor fi condiţii favorabile pentru declanşarea unor curgeri sau avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari pe pantele cu depozite însemnate.
În Munţii Bucegi, riscul este, de asemenea, unul însemnat (3)
La peste 1.800 de metri, răcirea vremii a fost însoţită de ninsori moderate, ce au depăşit pe alocuri 10-20 de centimetri, ninsori care s-au depus peste zăpada veche şi umezită şi care sub acţiunea temperaturilor negative a înregistrat o uşoară consolidare. La altitudini de 1.800-2.200 de metri, zăpada nouă s-a depus pe multe pante, de la diverse expoziţii, peste cruste de gheaţă, cu care nu are coeziune. Se regăsesc în continuare plăcile de vânt din apropierea crestelor, mai ales pe versanţii estici şi sudici. În zonele adăpostite se întâlnesc depozite mai vechi, altele noi urmând a se forma. În profunzime, stratul mai vechi este în general îngheţat şi compact. În aceste condiţii, stratul de zăpadă proaspătă prezent şi care se va mai depune şi unele rezistenţă redusă din zona crestelor, pot aluneca peste cele mai dure din partea inferioară, mai ales la supraîncărcări, favorizând declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari.
Riscul este însemnat (3) şi sub 1.800 de metri. Aici, stratul vechi, umezit, a înregistrat o consolidare pe măsura scăderii temperaturii la valori negative, iar la altitudini de 1.500-1.800 de metri s-au depus local peste 10-15 centimetri de zăpadă proaspătă şi va continua să ningă. La supraîncărcări, pe pantele suficient de înclinate, mai ales de la altitudini de 1.500-1.800 de metri, vor fi condiţii pentru declanşarea unor curgeri şi avalanşe de dimensiuni mici şi medii,
Riscul este mare în Munţii Parâng-Şureanu
La peste 1.800 de metri, s-au depus în urma ninsorilor recente local peste 40 de centimetri de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanţii nordici. Spre creste sunt cornişe şi plăci de vânt. Va continua să ningă şi se vor mai depune suplimentar pe alocuri 10-20 de centimetri de zăpadă proaspătă în următoarele 24 de ore. În profunzime stratul este îngheţat şi stabilizat. Pe pantele suficient de înclinate, se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi mari, prin alunecarea zăpezii proaspete şi cu rezistenţă scăzută, inclusiv prin ruperea plăcilor de vânt din zona crestelor, riscul fiind prezent în special la supraîncărcări.
La altitudini mai mici de 1.800 de metri, s-au acumulat local peste 20-30 de centimetri şi izolat chiar mai mult pe versanţii nordici. În profunzime zăpada veche este încă umezită şi de grosimi importante pe anumite văi. În văile şi zonele adăpostite zăpada este acumulată în depozite mari. Mai ales la supraîncărcări, dar izolat şi în mod spontan, se pot produce curgeri şi declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari, riscul fiind însemnat (3).
Risc mare (4) este şi în Munţii Ţarcu-Godeanu, la peste 1.800 de metri
Stratul de zăpadă prezintă pe alocuri 40-50 de centimetri de zăpadă proaspătă în partea superioară şi prezintă în continuare rezistenţă scăzută în primii 50-60 de centimetri, iar ninsorile din următoarele 24 de ore vor mai creşte stratul lent. În zonele adăpostite întâlnim depozite mari şi troiene de peste 1-2 metri. În zona crestelor sunt cornişe, iar spre creste sunt formate plăci de vânt, care se pot rupe cu uşurinţă la supraîncărcări. Mai ales la supraîncărcări, dar şi în mod spontan, vor fi condiţii favorabile pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari.
La altitudini mai mici de 1.800 de m, ninsorile recente au fost însemnate cantitativ, depăşind 40-50 litri m/p, iar zăpada căzută este umedă şi grea, fiind însoţită trecător şi de ploaie sau lapoviţă. Va continua să ningă moderat. În văile şi zonele adăpostite, în special între 1.600-1.800 de metri, zăpada este acumulată în depozite mai mari. Mai ales la supraîncărcări, se pot declanşa curgeri şi avalanşe de dimensiuni medii şi mari, riscul fiind mare (4).
În Munţii Călimani-Bistriţei, riscul este însemnat
La peste 1.800 de metri, s-au acumulat local peste 20 de centimetri de zăpadă proaspătă, peste stratul mai vechi ce prezenta rezistenţă încă redusă în primii 10-15 centimetri. În zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mai însemnate, iar în zona crestelor plăci de vânt. În profunzime stratul este îngheţat şi compact, cu multiple cruste de gheaţă. Pe pantele suficient de înclinate, zăpadă proaspătă, inclusiv cea care se va mai depune şi straturile de la suprafaţă cu rezistenţă redusă vor putea aluneca peste cele mai dure, din profunzime, ducând la declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent mai ales la supraîncărcări şi pe versanţii nordici.
La altitudini mai mici de 1.800 de metri, zăpada umedă şi veche se va consolida uşor pe fondul scăderii temperaturilor, iar la altitudini de 1.500-1.800 de metri ninsorile au cumulat local 15-20 de centimetri. Mai ales la supraîncărcări, pe pantele mai înclinate, vor fi condiţii pentru declanşare unor avalanşe de dimensiuni mici şi medii, în special la altitudini de 1.600-1.800 de metri, riscul fiind şi aici însemnat (3).
În Masivul Ceahlău, riscul este moderat (gradul 2). Va continua să ningă, iar stratul recent are local peste 15-20 centimetri de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanţii vestici. Pe alocuri stratul de zăpadă prezintă pe alocuri rezistenţă scăzută în primii 20-30 centimetri. În profunzime stratul este compact şi stabil. Mai ales la supraîncărcări, vor fi condiţii de avalanşe mici şi chiar medii, în special pe pantele şi pe văile pe care se vor crea acumulări mai mari de zăpadă.
Acelaşi grad de risc (2, moderat), este şi în Masivul Vlădeasa, unde stratul de zăpadă este încă umezit, mai accentuat sub 1.600 de metri, este mai consistent pe anumite văi, îndeosebi din versanţii vestici. În zonele înalte regăsim 15-20 centimetri de zăpadă proaspătă. Sunt aşteptate ninsori slabe în continuare. Mai ales la supraîncărcări, se pot declanşa curgeri şi avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii.
Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).
Urmează tăierile
În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.
Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.
De ce se îmbolnăvesc arborii
Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.
O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria. Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.
Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.
În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).
Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei
Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.
„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.
Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local
În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:
„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.
Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.
Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.
Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.
Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat
Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.
Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”
În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.
De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.
Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.
Controlorii raportează mai departe problemele
Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.
Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.