Meteorologii avertizează că, până miercuri seară, riscul de producere a unor avalanşe este mare – gradul 4 din 5 – în Masivul Făgăraş, în Munţii Parâng-Şureanu, Ţarcu-Godeanu şi însemnat în Munţii Rodnei, Bucegi şi Călimani-Bistriţei.
Masivul Făgăraş, gradul 4 din 5 de risc de avalanşă
Potrivit buletinului nivometeorologic emis de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabil până miercuri seara, în Masivul Făgăraş este risc mare (gradul 4 din 5) de producere a unor avalanşe, la peste 1.800 de metri.
Aici, pe arii extinse s-au semnalat ninsori însemnate cantitativ, care au depus peste 30-40 de centimetri de zăpadă proaspătă, iar pe versanţii nordici local peste 50-60 de centimetri. Vremea va continua să se răcească, va mai ninge, iar stratul va mai înregistra creşteri locale de peste 15-20 de centimetri. În zona crestelor se întâlnesc cornişe de mari dimensiuni şi plăci de vânt, cu rezistenţă scăzută, care se pot rupe cu uşurinţă. În zonele adăpostite sunt prezente depozite şi troiene de zăpadă însemnate. Atât în mod spontan, cât şi la supraîncărcări, pe pantele mai înclinate, stratul de zăpadă proaspătă de la suprafaţă poate aluneca peste cele mai dure din interior, iar plăcile de vânt se pot rupe, ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii şi mari.
Şi la altitudini de sub 1.800 de metri, stratul nou-depus este de grosimi importante, care depăşesc 30-40 centimetri şi pe versanţii nordici local 50-60 de centimetri, şi este umed şi îngreunat. Pe anumite pante şi văi vor fi condiţii de curgeri şi de declanşare a unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari, riscul fiind crescut la supraîncărcări şi mare (gradul 4).
Munţii Rodnei, peste 20 cm de zăpadă proaspătă la 1800 de metri
În Munţii Rodnei, riscul este însemnat (gradul 3). La peste 1.800 de metri, ninsorile recente au depus local peste 20-25 de centimetri de zăpadă proaspătă, peste zăpada mai veche, dar cu rezistenţă încă scăzută şi care în mare parte a fost suflată de vânt pe văi, către altitudini mai joase. La suprafaţa zăpezii se întâlnesc astfel zone cu rezistenţă scăzută în primii 25-35 de centimetri. În zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mai însemnate, în zona crestelor cornişe şi plăci de vânt, iar alte plăci de vânt se vor forma, plăci ce se pot rupe cu uşurinţă. În profunzime stratul este îngheţat şi compact, cu multiple cruste de gheaţă. Pe pantele suficient de înclinate, straturile de la suprafaţă cu zăpadă proaspătă şi cu rezistenţă redusă vor putea aluneca peste cele mai dure, din profunzime, ducând la declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent mai ales la supraîncărcări.
De asemenea, la altitudini mai mici de 1.800 de metri, ninsorile recente au depus local un strat consistent, astfel că există un risc de declanşare de avalanşe de zăpadă proaspătă între 1.500-1.800 de metri. Mai ales la supraîncărcări, dar izolat şi spontan, pe pantele mai înclinate, vor fi condiţii favorabile pentru declanşarea unor curgeri sau avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari pe pantele cu depozite însemnate.
În Munţii Bucegi, riscul este, de asemenea, unul însemnat (3)
La peste 1.800 de metri, răcirea vremii a fost însoţită de ninsori moderate, ce au depăşit pe alocuri 10-20 de centimetri, ninsori care s-au depus peste zăpada veche şi umezită şi care sub acţiunea temperaturilor negative a înregistrat o uşoară consolidare. La altitudini de 1.800-2.200 de metri, zăpada nouă s-a depus pe multe pante, de la diverse expoziţii, peste cruste de gheaţă, cu care nu are coeziune. Se regăsesc în continuare plăcile de vânt din apropierea crestelor, mai ales pe versanţii estici şi sudici. În zonele adăpostite se întâlnesc depozite mai vechi, altele noi urmând a se forma. În profunzime, stratul mai vechi este în general îngheţat şi compact. În aceste condiţii, stratul de zăpadă proaspătă prezent şi care se va mai depune şi unele rezistenţă redusă din zona crestelor, pot aluneca peste cele mai dure din partea inferioară, mai ales la supraîncărcări, favorizând declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari.
Riscul este însemnat (3) şi sub 1.800 de metri. Aici, stratul vechi, umezit, a înregistrat o consolidare pe măsura scăderii temperaturii la valori negative, iar la altitudini de 1.500-1.800 de metri s-au depus local peste 10-15 centimetri de zăpadă proaspătă şi va continua să ningă. La supraîncărcări, pe pantele suficient de înclinate, mai ales de la altitudini de 1.500-1.800 de metri, vor fi condiţii pentru declanşarea unor curgeri şi avalanşe de dimensiuni mici şi medii,
Riscul este mare în Munţii Parâng-Şureanu
La peste 1.800 de metri, s-au depus în urma ninsorilor recente local peste 40 de centimetri de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanţii nordici. Spre creste sunt cornişe şi plăci de vânt. Va continua să ningă şi se vor mai depune suplimentar pe alocuri 10-20 de centimetri de zăpadă proaspătă în următoarele 24 de ore. În profunzime stratul este îngheţat şi stabilizat. Pe pantele suficient de înclinate, se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi mari, prin alunecarea zăpezii proaspete şi cu rezistenţă scăzută, inclusiv prin ruperea plăcilor de vânt din zona crestelor, riscul fiind prezent în special la supraîncărcări.
La altitudini mai mici de 1.800 de metri, s-au acumulat local peste 20-30 de centimetri şi izolat chiar mai mult pe versanţii nordici. În profunzime zăpada veche este încă umezită şi de grosimi importante pe anumite văi. În văile şi zonele adăpostite zăpada este acumulată în depozite mari. Mai ales la supraîncărcări, dar izolat şi în mod spontan, se pot produce curgeri şi declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat chiar mari, riscul fiind însemnat (3).
Risc mare (4) este şi în Munţii Ţarcu-Godeanu, la peste 1.800 de metri
Stratul de zăpadă prezintă pe alocuri 40-50 de centimetri de zăpadă proaspătă în partea superioară şi prezintă în continuare rezistenţă scăzută în primii 50-60 de centimetri, iar ninsorile din următoarele 24 de ore vor mai creşte stratul lent. În zonele adăpostite întâlnim depozite mari şi troiene de peste 1-2 metri. În zona crestelor sunt cornişe, iar spre creste sunt formate plăci de vânt, care se pot rupe cu uşurinţă la supraîncărcări. Mai ales la supraîncărcări, dar şi în mod spontan, vor fi condiţii favorabile pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari.
La altitudini mai mici de 1.800 de m, ninsorile recente au fost însemnate cantitativ, depăşind 40-50 litri m/p, iar zăpada căzută este umedă şi grea, fiind însoţită trecător şi de ploaie sau lapoviţă. Va continua să ningă moderat. În văile şi zonele adăpostite, în special între 1.600-1.800 de metri, zăpada este acumulată în depozite mai mari. Mai ales la supraîncărcări, se pot declanşa curgeri şi avalanşe de dimensiuni medii şi mari, riscul fiind mare (4).
În Munţii Călimani-Bistriţei, riscul este însemnat
La peste 1.800 de metri, s-au acumulat local peste 20 de centimetri de zăpadă proaspătă, peste stratul mai vechi ce prezenta rezistenţă încă redusă în primii 10-15 centimetri. În zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mai însemnate, iar în zona crestelor plăci de vânt. În profunzime stratul este îngheţat şi compact, cu multiple cruste de gheaţă. Pe pantele suficient de înclinate, zăpadă proaspătă, inclusiv cea care se va mai depune şi straturile de la suprafaţă cu rezistenţă redusă vor putea aluneca peste cele mai dure, din profunzime, ducând la declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent mai ales la supraîncărcări şi pe versanţii nordici.
La altitudini mai mici de 1.800 de metri, zăpada umedă şi veche se va consolida uşor pe fondul scăderii temperaturilor, iar la altitudini de 1.500-1.800 de metri ninsorile au cumulat local 15-20 de centimetri. Mai ales la supraîncărcări, pe pantele mai înclinate, vor fi condiţii pentru declanşare unor avalanşe de dimensiuni mici şi medii, în special la altitudini de 1.600-1.800 de metri, riscul fiind şi aici însemnat (3).
În Masivul Ceahlău, riscul este moderat (gradul 2). Va continua să ningă, iar stratul recent are local peste 15-20 centimetri de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanţii vestici. Pe alocuri stratul de zăpadă prezintă pe alocuri rezistenţă scăzută în primii 20-30 centimetri. În profunzime stratul este compact şi stabil. Mai ales la supraîncărcări, vor fi condiţii de avalanşe mici şi chiar medii, în special pe pantele şi pe văile pe care se vor crea acumulări mai mari de zăpadă.
Acelaşi grad de risc (2, moderat), este şi în Masivul Vlădeasa, unde stratul de zăpadă este încă umezit, mai accentuat sub 1.600 de metri, este mai consistent pe anumite văi, îndeosebi din versanţii vestici. În zonele înalte regăsim 15-20 centimetri de zăpadă proaspătă. Sunt aşteptate ninsori slabe în continuare. Mai ales la supraîncărcări, se pot declanşa curgeri şi avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii.
Brașovenii din Triaj, care trec pe sub strada Hărmanului, își iau doza de adrenalină. Modernizarea pasajului este la stadiul de documente
Pasajul pietonal din Triaj, care traversează strada Hărmanului și liniile de cale ferată, continuă să fie reclamat de locuitori din cauza iluminatului insuficient. Primăria Brașov anunță că pregătește modernizarea, însă lucrările nu vor începe prea curând.
De când a fost construit, în urmă cu multe zeci de ani, pasajul subteran din Triaj, care trece pe sub strada Hărmanului și calea ferată a fost o zonă evitată de locuitorii din zonă. Locuitorii din zonă îl evitau, preferând să treacă ilegal strada, însă, după ce traficul rutier s-a intensificat, nu au mai avut de ales și au început să îl folosească. Îl folosesc și acum, însă experiența nu este deloc plăcută.
Oamenii care locuiesc în zonă spun că pasajul este întunecat, fiind aprinse becuri doar pe capătul dinspre Colegiul de Transporturi. În aceste condiții, cei care intră în acest pasaj se tem că, pe întuneric, pot fi atacați de tot felul de persoane. Ba mai mult, în cazul unor producerii unor astfel de evenimente, oamenii spun că identificarea autorilor este aproape imposibilă, având în vedere că nu există nici camere de supraveghere. Și dacă ar exista, ar fi inutile, având în vedere faptul că pasajul nu este iluminat.
Promisiuni din partea Primăriei Brașov: în viitor, pasajul va fi modernizat
Problema a fost prezentată autorităților locale, însă, în afara unor reparații minore, aspectul pasajului nu a fost schimbat. De altfel, nici pentru viitorul apropiat nu par să fie planuri concrete pentru acest pasaj. Conform informațiilor reprezentanților Primăriei Brașov, pentru modernizarea pasajului a fost pregătită documentația de autorizare a lucrărilor de intervenție (DALI). Și cam atât.
„Urmează să fie elaborat proiectul tehnic, apoi vor începe lucrările de modernizare”, au precizat reprezentanții municipalității.
Pprobabil, până la deschiderea șantierului vor mai trece luni bune, având în vedere că mai trebuie realizate destule documente și este nevoie de urmarea unor proceduri legale (obținerea acordurilor și avizelor, derularea licitației de lucrări).
Până atunci, poate nu ar strica măcar câteva becuri în plus, care să îi facă pe oameni să se simtă mai siguri în acest pasaj. Pentru becuri nu e nevoie nici de documentații, nici de licitații. Dacă nu se va realiza această intervenție minoră, când trec prin pasaj, oamenii vor continua să își ia doza de adrenalină…
Trenul chinezesc al CRRC, care a câștigat în instanță prezența în România, intră pe șine în această vară. Primele curse sunt anunțate spre Brașov
Trenul produs de compania chineză CRRC și operat de Astra Trans Carpatic a obținut autorizațiile necesare pentru punerea pe piață. După ani de litigii și controverse, garnitura este la un pas de primele curse comerciale, iar Brașovul se află printre destinațiile vizate
Operatorul Astra Trans Carpatic va începe din vara acestui an, cel mai probabil, operarea trenului fabricat de CRRC Sifang, China pe Valea Prahovei, anunță Club Feroviar.
Un tren chinezesc care a stat ani la rând în centrul unei dispute juridice și politice este la un pas să intre în circulație în România. Compania Astra Vagoane Călători din Arad a obținut recent autorizațiile de tip și de punere pe piață din partea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), astfel că momentul în care garnitura produsă de gigantul chinez CRRC va transporta primii pasageri este tot mai aproape.
Primele curse comerciale ar urma să fie operate de Astra Trans Carpatic, iar Brașovul se află printre primele destinații vizate pentru introducerea noului tren.
Pentru ca garnitura să poată intra efectiv în exploatare, mai este necesară obținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea, susține Clubferoviar.ro. Operațiunile de mentenanță vor fi realizate la uzina Astra Vagoane Călători din Arad, unde a fost deja amenajată o hală specializată, echipată cu infrastructura necesară pentru întreținerea trenurilor furnizate de constructorul chinez.
Reprezentanții companiei estimează că toate formalitățile ar putea fi finalizate în cursul lunii iulie.
„Sperăm ca aceasta să se întâmple în cursul lunii iulie. Pentru început trenul va fi pus în operare spre Brașov”, a declarat Marian Mihail Călin, director de dezvoltare al grupuluim, citat de clubferoviar.ro.
Brașovul, printre primele destinații ale noului tren
Dacă ultimele avize vor fi obținute conform calendarului estimat de operator, călătorii care circulă spre Brașov ar putea fi printre primii din România care vor testa noua garnitură.
Trenul este unul complet compatibil cu standardele europene de interoperabilitate (STI), ceea ce îi permite să circule pe rețeaua feroviară europeană în condițiile impuse de legislația comunitară.
Un proiect care a declanșat unul dintre cele mai controversate litigii din transportul feroviar
Drumul trenului CRRC către România a fost însă departe de a fi unul simplu. În 2021, asocierea formată din Astra Vagoane Călători și producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a participat la licitația organizată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 20 de trenuri interregionale, contract extins ulterior la 37 de unități.
La scurt timp după depunerea ofertelor, Guvernul a adoptat o ordonanță care limita accesul companiilor din state terțe la anumite proceduri de achiziții publice finanțate din fonduri europene și naționale. În baza acestei reglementări, asocierea româno-chineză a fost exclusă din competiție. Decizia a fost contestată în instanță, iar disputa a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
La acel moment, premier al României era Florin Cîțu (PNL), iar ministru al transporturilor, Cătălin Drulă (USR).
Curtea de Justiție a UE a dat câștig de cauză companiei chineze
Judecătorii europeni au stabilit că România nu putea introduce unilateral o astfel de restricție într-un domeniu reglementat la nivel comunitar. Hotărârea Curții Europene de Justiție a devenit punctul de plecare pentru reluarea procesului în România, unde Curtea de Apel București a analizat legalitatea excluderii asocierii CRRC – Astra Vagoane Călători din procedura de achiziție.
După mai multe amânări și aproape doi ani și jumătate de procese, instanța a decis anularea raportului prin care oferta fusese exclusă din licitație. Decizia este definitivă și confirmă faptul că eliminarea companiei din procedură nu a respectat cadrul legal aplicabil la acel moment.
Programul RABLA 2026. Buget mai mare și mai multe modificări
Programul Rabla va avea un buget mai mare în 2026, însă viitorii beneficiari ar putea descoperi că nu toate mașinile vor mai putea fi cumpărate cu sprijin de la stat. Ministerul Mediului pregătește criterii noi, care favorizează producția europeană și ar putea exclude unele dintre cele mai populare modele de pe piață.
Programul Rabla va continua și în 2026, cu un buget mai mare decât cel prevăzut inițial. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, alocarea destinată persoanelor fizice va ajunge la 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane peste varianta discutată anterior.
„Rabla” doar pentru mașini produse în Europa?
Dincolo de bani, schimbarea care atrage cea mai mare atenție vizează criteriile de eligibilitate. Mai exact, Ministerul Mediului analizează introducerea unei reguli prin care finanțarea să fie acordată doar pentru autoturisme produse sau asamblate în Europa.
Dacă această condiție va fi inclusă în forma finală a programului, așa cum este acum în discuție, efectele se vor vedea imediat în oferta de mașini disponibile prin Rabla. Modelele electrice fabricate în China, inclusiv unele dintre cele mai accesibile variante de pe piață, riscă să fie eliminate de pe lista vehiculelor finanțate. Asta în condițiile în care analiștii piețelor economice anunțat cu puțin timp în urmă că cererea mărcile auto din China a crescut de aproape cinci ori intr-un an, pe fondul unui interes tot mai mare pentru vehiculele electrice si al unui declin al preferintelor pentru motorizarile diesel.
Mașinile produse în Maroc sau Turcia, încă sub semnul întrebării
În același timp, rămân mai multe necunoscute. Autoritățile nu au precizat încă dacă vor fi eligibile mașinile produse în țări precum Maroc sau Turcia, unde sunt fabricate modele importante pentru piața românească. De răspunsul la această întrebare depinde inclusiv situația unor modele Dacia și Ford foarte căutate de clienți.
O altă temă aflată în discuție este tipul motorizărilor care vor putea beneficia de sprijin. Ministerul nu a clarificat dacă programul va include în continuare mașinile mild-hybrid sau cele cu motoare convenționale, ori dacă accentul va fi pus aproape exclusiv pe vehiculele cu emisii reduse.
Detaliile finale ar urma să fie cunoscute după aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu și publicarea ghidului oficial al programului. Atunci vor fi anunțate valoarea ecotichetelor, criteriile tehnice și lista completă a modelelor care vor putea fi achiziționate prin Rabla 2026.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login