Ramai la curent!

Politica

Marius Dunca, PSD Brașov: CJ Brașov are nevoie de un președinte cu program full time, nu de un președinte plecat la București

Publicat

in

Președintele PSD Brașov, senatorul Marius Dunca subliniază importanța alegerilor locale pentru viitorul Județului Brașov și afirmă că rezultatul acestor alegeri va influența viața cetățenilor, în toate comunitățile.

În acest sens, președintele PSD Brașov face apel la toți competitorii electorali să desfășoare o campanie constructivă, să respecte democrația și să condamne cu fermitate dezinformările, minciunile și manifestările extremiste.

„Alegerile locale din 9 iunie sunt un moment de cotitură în dezvoltarea comunităților noastre și în dezvoltarea Județului Brașov, în ansamblul său. Vom alege dacă păstrăm același ritm de dezvoltare sau dacă vom face o Schimbare pentru Dezvoltare. Candidații PSD luptă pentru oameni, pentru sistemul de sănătate și pentru dezvoltarea infrastructurii județene, pentru creșterea nivelului de trai al fiecărui brașovean. Alegerile locale reprezintă manifestarea democrației, în forma ei pură, un prilej pentru participanții la alegeri să dezbată proiecte și să convingă cetățenii că merită votați. În spiritul respectului față de valorile democratice și față de cetățeni, îmi doresc ca toți candidații, indiferent de culoare politică, să ducă o campanie pozitivă, fără minciuni și fără dezinformări. Acestea sunt principiile pe care le-am transmis candidaților PSD din tot Județul Brașov!”, a declarat Marius Dunca.

Dunca atrage atenția asupra nevoii de schimbare, atât la nivelul Primăriei Brașov, dar și la nivelul Consiliului Județean.

„Ultimii patru ani ne-au adus stagnare, atât în orașul Brașov, cât și în județ! De la Primăria Brașov am primit doar gălăgie, circ  și puține proiecte. Orașul stă pe loc, în timp ce realizările actualei administrații au întârziat să apară. În același timp, Consiliul Județean a promis multe, dar a realizat prea puține. CJ Brașov are nevoie de un președinte cu program full time, nu de un președinte plecat la București. Iar viitorul Președinte al Consiliului Brașov va fi Lucian Pătrașcu, candidatul PSD care va revitaliza proiectele majore abandonate de actuala conducere”, a mai spus senatorul Marius Dunca.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nu mai avem Guvern. Moțiunea a trecut cu cel mai mare număr de voturi „pentru” din istoria Parlamentului

Publicat

in

Guvernul Bolojan a fost demis după moțiunea de cenzură supusă votului în ședința camerelor reunite ale Parlamentului de astăzi.

Pentru demiterea Guvernului era nevoie de votul „pentru” din partea a 233 de senatori și deputați. Au fost 281 de „pentru”, în schimb, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de voturi pentru demiterea unui Guvern, din istoria Parlamentului României. Alte 4 voturi au fost „contra”, iar 3 au fost anulate.  

Deputații PNL și USR nu și-au exprimat opțiunea, unii spunând că nu votează, alții, cum a fost și cazul lui Allen Coliban (USR Brașov), fiind absenți în momentul votării.

Ce și-au reproșat taberele

În timpul dezbaterii, inițiatorii moțiunii au reclamat faptul că în cele 10 luni de când Ilie Bolojan este la conducerea Guvernului, situația economică a României s-a deteriorat, au fost majorate taxe și impozite, puterea de cumpărare a scăzut, Executivul încearcă să vândă netransparent acțiuni la companii de stat profitabile. Un alt reproș a fost că programul de înzestrare a Armatei, prin împrumutul SAFE, nu revitalizează industria națională de apărare.

De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a reclamat faptul că moțiunea depusă de PSD și AUR este „micinoasă, cinică și superficială”. De asemenea, el a menționat că „au depus o moțiune când le-a crăpat măseaua (…) Dacă exista un plan, eu mă dădeam la o parte”.

Tot în timpul dezbaterii, senatori și deputați USR și PNL spus că această moțiune reprezintă un prim pas al alianței PSD – AUR, care vrea să preia guvernarea țării.

La rândul său, Sorin Grindeanu i-a reproșat premierului că și-a numit un apropiat de la Oradea în funcția de director al SAPE, cu un salariu de 50.000 de lei.  

În urma votului Parlamentului, până la depunerea jurământului de către noul Executiv, Guvernul Bolojan va îndeplini numai acțiuni necesare pentru administrarea treburilor publice.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul are un nou subprefect. Daniela Olaru, numită în funcție cu o zi înaintea moțiunii de cenzură

Publicat

in

Cu o zi înainte de votarea moțiunii de cenzură în Parlamentul României, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind numiea în funție a noului subprefect al Brașovului. Astfel, postul rămas vacant după demisia lui Lucian Mija (PSD) va fi preluat de Daniela Olariu (USR).

Decizia urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, apoi noul subprefect va putea depune jurământul.

Noul subprefect al județului Brașov este de profesie jurist, a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Transilvania și un masterat de Drept penal în afaceri. De peste 15 ani, este antreprenor în domeniul medical, iar anterior, a profesat timp de 8 ani în Japonia, o perioadă fiind detașată în SUA și Hong Kong. Vorbește limbile engleză, franceză și japoneză. Este vicepreședinte al Filialei USR Săcele, consilier local al municipiului Săcele și președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Gospodărire Măgura Codlea.

Daniela Olariu este al doilea subrebprefect USR al Brașovului, după Codruț Bucur, care a ocupat această funcție în perioada martie 2021 – septembrie 2021.

Citește mai departe

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Trending