FOTO-VIDEO. Spitalul Tractorul din Brașov, renovat cu bani privați. Patru firme s-au implicat în campania „Spitale publice din bani privați”, la invitaţia actorului Codin Maticiuc
Mai multe spații din incinta Pavilionului Tractorul al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov au fost renovate complet cu bani privați, prin campania „Spitale publice din bani privați”, derulată de Fundația Metropolis. Suma necesară realizării lucrărilor, aproximativ 200.000 de euro, a fost asigurată de companiile Bilka Steel, Kasper Developement, Varta AG, Mapei România, care au răspuns provocării lansate de actorul Codin Maticiuc.
Renovarea Spitalului Tractorula a inclus igienizarea sălilor de operație existente și amenajarea unor săli noi ce vor fi utilizare de specialităţile urologie, ORL și BMF (chirurgie buco-maxilo-facială). De asemenea, au fost amenajate două saloane ATI la acelaşi nivel cu Blocul operator şi au fost realizate grupuri sanitare în saloanele de la etajul doi. Tot prin acest proiect au fost modernizate instalațiile electrice, sanitare și termice.
„Am făcut micile modificări care se puteau face și am încercat să finalizăm lucrările cât mai repede. De asemenea, toate intervențiile au fost realizate conform principiului «facem de la zero». Altfel spus, ne mutăm în casă nouă”, a explicat directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat.
Premieră la Brașov în cadrul campaniei
Reprezentantului Fundației Metropolis, Codin Maticiuc, care derulează la nivel național campania „Spitale publice din bani privați”, spune că este prima dată când deruleză un astfel de proiect la Brașov. Însă a avut o surpriză plăcută în colaborarea cu firmele locale care au răspuns foarte rapid la „provocarea” lansată şi s-au implicat exemplar.
„Renovarea Staționarului Tractorul nu ar fi fost posibilă fără devotamentul și contribuțiile generoase ale comunității de business din Brașov. Brașovul este primul oraș în care s-au strâns banii doar din comunitatea locală. De obicei, noi acționăm în felul următor: strângem din comunitatea locală o sumă, pe care o dublăm și o investim în oraș. Brașovul este primul oraș în care nu am mai apucat să dublăm suma. Investiția la acest spital se ridică la peste 200.000 de euro, iar banii au fost strânși în câteva luni”, a declarat reprezentantul fundației, Codrin Maticiuc.
El a menționat că fundația se va implica și în realizarea altor investiții în sistemul sanitar brașovean.
Oncologia, următoarea pe listă
Directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat, spune că, inițial, prin campania Fundației Metropolis era luată în calcul renovarea clădirii din incinta Pavilionului Mârzescu, în care funcționează secțiile de oncologie.
„Acel proiect era mai dificil de implementat într-un timp scurt, pentru că abia a fost clarificată situația juridică a imobilului, iar acum trebuie să punem la punct unele aspecte. Pentru clădirea din cadrul Pavilionului Mârzescu, împreună cu reprezentanții companiei Kasper, am făcut deja demersurile pentru a identifica lucrările nevoilor și pentru a vedea cum trebuie reorganizate secțiile. Așteptăm să se ia o decizie finală privind organizarea, mai precis să vedem dacă rămânem la Mârzescu sau ne mutăm în Pavilionul Astra, cum s-a discutat până în luna iunie a acestui an. După ce se vor pune la punct toate aceste aspecte, așa cum am înțeles de la Fundația Metropolis, dar și de la unii dintre partenerii implicați, de la anul vor putea începe lucrările la Pavilionul Mârzescu, pe care noi o considerăm o investiție prioritară”, a declarat Mailat.
Președintele Consiliului Județean Brașov: „Trebuie să învățăm să colaborăm cu firmele private”
Sistemul public sanitar este în subordinea Consiliului Judeţean Braşov, spitalele fiind coordonate de direcţia special înfiinţată în acest sens, în administraţia judeţeană, care se ocupă, de altfel, şi de finanţarea ei. Cu toate acestea, preşedintele interimar al CJ Braşov, Şerban Todorică, spune că e nevoie de o colaborare mai apropiată cu firmele private din judeţ, pentru susţinerea sistemului sanitar.
„Cu fonduri private au mai fost realizate renovări și amenajări și la alte unități. De exemplu, printr-un astfel de parteneriat a fost amenajată secția de arși de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Astfel de proiecte m-au făcut să înțeleg foarte bine cât de important este partenerul privat și avem o dovadă clară că firmele din Brașov se implică atunci când le este solicitat sprijinul. Cred că noi, ca administrație locală, trebuie să învățăm să colaborăm cu firmele private”, a declarat Todorică Şerban.
Lucrările s-au făcut în condiții deosebite
Lucrările de renovare au fost realizate de Kasper Developement, companie care a fost și unul dintre cei 4 finanțatori ai proiectului. Firma nu se află la prima colaborare cu staţionarul Tractorul, în 2018 angajaţii companiei fiind cei care, în afara programului de lucru, au făcut voluntariat pentru modernizarea unei secţii din clădire.
„A fost un proiect cu multe provocări, cea mai mare dintre ele fiind că spitalul a fost operațional pe toată durata lucrărilor. A trebuit să lucrăm în condiții deosebite de igienă, dar am respectat termenul de finalizare a proiectului”, a declarat reprezentantul companiei Kasper.
La rândul său, reprezentantul companiei Mapei a declarat:
„Suntem foarte onorați să facem parte din acest proiect și ne vom implica și în acțiuni viitoare”.
Horațiu Țepeș, reprezentantul companiei Bilka, a apreciat inițiativa Fundației Metropolis: „Cu astfel de oameni, ne facem casă în ceruri (…) Atât cât e normal, putem să fim mândri cu ce au reușit ei să facă, cu suportul nostru”.
„Suntem bucuroși să ne implicăm în astfel de proiecte și le vom susține în continuare”, a spus și reprezentantul companiei Varta.
Consiliul Județean Brașov a preluat de reabilitarea Complexului Agrement de sub Tâmpa. Proiectul, început de Biblioteca Județeană Brașov, este întârziat cu aproximativ două luni
Început anul trecut de Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, proiectul de transformare a Complexului Agrement de sub Tâmpa în centru cultural a fost preluat de Consiliul Județean Brașov (care a dat clădirea bibliotecii în administrare). Decizia a fost luată de administrația județeană brașoveană având în vedere că proiectul are o întârziere de aproximativ două luni față de graficul inițial.
„Conform contractului, lucrările ar trebui să fie terminate în 25 august, la 12 luni de la emiterea ordinului de începere. Proiectul este în întârziere, însă constructorul a anunțat că va termina lucrările în maxim 4 luni”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Iatan, după o ședință cu constructorul.
Conform sursei amintite, până acum a fost realizată hidroizolația la Corpul A (cel principal) și se execută lucrări similare la Corpul B, cel pe care sunt amenajate terenurile de tenis.
Proiectul ar putea fi continuat prin alt program european
Lucrările la Complexul Agrement fac parte dintr-ul proiect european mai amplu, ce vizează modernizarea și dotarea a 30 de biblioteci din județul Brașov. Pentru acest proiect, Consiliul Județean Brașov, în parteneriat cu primăriile din județ și cu Biblioteca Județeană, a obținut o finanțare nerambursabilă de aproximativ 21 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În mod normal, acest proiect ar trebui să fie finalizat în vara acestui an, însă acest lucru nu se va întâmpla.
În aceste condiții, Consiliul Județean Brașov va încerca să obțină acordul Guvernului României pentru prelungirea proiectului prin altă axă de finanțare.
„Demersul nostru are mari șanse de reușită. De asemenea, vom face demersuri ca, pe lângă finanțarea pentru lucrările și achizițiile incluse în proiectul PNRR, să obținem finanțarea și pentru o altă investiție: reabilitarea energetrică a Complexului Agrement. Prin acest al doilea proiect, pentru care am finalizat documentația tehnică și am obținut avizele, vom reabilita fațadele Complexului Agrement”, a precizat Iatan.
Firma care trebuia să asigure echipamentele pentru Agrement a renunțat la contract
Prin proiectul PNRR urmează ca patru biblioteci (Biblioteca Județeană și bibliotecile din Vama Buzăului, Drăguș și Victoria) să fie transformate în hub-uri digitale.
„Pentru achiziționarea și echipamentelor și dotărilor necesare a fost lansată o licitație. Ofertantul declarat câștigător nu a mai depus documentele solictate prin procedură, astfel că nu a putut fi semnat contractul”, a mai spus Iatan.
În schimb, acesta anunțat că pentru dotarea celorlalte biblioteci au fost semnate contractele de furnizare.
Avertismentul Consiliului Județean Brașov către consilierii locali din Părău. Dacă nu aprobă asocierea pentru Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, comuna va trebui să se descurce pe cont propriu
Comuna Părău este singura localitate din județul Brașov care nu a aprobat asocierea necesară pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor. Consiliul Județean avertizează că localitatea riscă să rămână în afara proiectului european de 185 de milioane de euro.
Consiliul Județean Brașov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov încearcă de mai multe luni să-i convingă pe consilierii locali din Părău să voteze acordul de asociere pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din Judeţul Braşov. De altfel, Părăul este singura localitate din județ care nu a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local acordul de asociere, iar administrația județeană le cere acum consilierilor locali din comună să nu îi „condamne” pe locuitori.
Dacă aleșii locali nu vor aproba asocierea, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a avertizat că Părăul va trebui ca, după finalizarea investițiilor incluse în SMID, să gestioneze de una singură deșeurile, cu niște costuri mari, ce vor fi suportate de populație.
„Proiectul de 185 de milioane de euro pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Brașov merge înainte, cu sau fără dezinformările propagate în spațiul public de persoane ale căror acțiuni sunt contrare interesului public. Nu ne mai permitem să pierdem timp și finanțări europene din cauza jocurilor politice sau a minciunilor sfruntate. Părău este, din păcate, singura localitate din cele 58 ale județului care, chiar și acum, pe ultima sută de metri, încearcă să blocheze un proiect vital pentru viitorul comunităților noastre. Manipularea vehiculată în zonă, potrivit căreia la Părău va fi o «groapă de gunoi», sfidează rațiunea. Oricine a avut disponibilitatea de a consulta proiectul poate înțelege că documentația prevede doar realizarea unei infrastructuri moderne de prelucrare a deșeurilor – cu tot ce înseamnă transfer, sortare și tratare, la standarde ecologice riguroase”, a declarat Adrian Veștea.
De asemenea, președintele Consiliului Județean Brașov a avertizat că cine refuză asocierea își condamnă propriii cetățeni la costuri insuportabile. Și asta pentru că fără integrarea în SMID, tarifele la serviciul de salubritate din Părău riscă să crească de până la 3 ori în următorii ani. În plus, deșeurile din comună vor trebui transportate individual pe distanțe mari, direct pe cheltuiala localnicilor.
„Vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar opozanților proiectului: dacă rațiunea nu va învinge la nivelul decidenților locali din Părău, SMID Brașov se va realiza excluzând această comună din proiect. Îi invit să conștientizeze faptul că responsabilitatea pentru modul în care locuitorii comunei Părău își vor rezolva problemele de mediu le aparține întru totul. Nu vom permite sub nicio formă ca manipulările unor grupuri de interese să pună în pericol o finanțare europeană de 185 milioane de euro destinată întregului județ. Brașovul merită un mediu curat, o gestionare civilizată a deșeurilor și prețuri corecte pentru oameni”, a mai spus Veștea.
Pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), Consiliul Județean Brașov va solicita o finanțare europeană prin Programul Dezvoltare Durabilă. Una dintre condițiile impuse prin Ghidul de finanțare este încheierea unui acord de asociere în vederea implementării SMID de către primăriile din județ.
Șefa Patronatului Medicilor de Familie Brașov: Primăriile pun în plan secund medicina de familie. „Pot să acorde facilități dar nu o fac”
Deși legislația permite autorităților locale să ofere facilități pentru atragerea medicilor de familie în mediul rural, puține primării din județul Brașov folosesc aceste instrumente. Reprezentanții medicilor de familie avertizează că lipsa sprijinului local contribuie la menținerea deficitului de medici în mai multe comune.
Medicii de familie, în special cei aflați la început de carieră, continuă să evite deschiderea unor cabinete în mediul rural, iar una dintre principalele cauze este lipsa sprijinului din partea administrațiilor locale. Semnalul de alarmă este tras de președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Șestacova, care a declarat pentru AGERPRES că doar două sau trei primării din județ au ales să ofere facilități pentru atragerea medicilor.
Trei localități din județ nu au niciun medic de familie
Potrivit datelor Casei de Asigurări de Sănătate Brașov, numărul localităților complet lipsite de medic de familie s-a redus în ultimii ani la trei comune: Ticuș, Șoarș și Beclean. Cu toate acestea, problema nu este rezolvată. Lista localităților deservite doar parțial sau prin puncte secundare include încă nouă comune din zona Țării Făgărașului. În urmă cu trei ani, toate cele 12 localități figurau fără niciun medic de familie.
Facilități prevăzute de lege, dar rareori acordate
Dr. Ana Șestacova a amintit că Legea Sănătății definește medicina primară drept un serviciu de utilitate publică, ceea ce permite autorităților locale să sprijine medicii prin diverse facilități, inclusiv plata chiriei sau a utilităților pentru cabinete.
„Însă legea spune că ei ‘pot’ să acorde aceste facilități și aceasta este problema: ar putea, dar nu o fac”, a declarat președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov.
Lipsa unor măsuri concrete din partea administrațiilor locale reduce interesul medicilor tineri pentru comunitățile rurale, unde investițiile inițiale și provocările profesionale sunt considerabile.
Costuri mari și dificultăți în atragerea pacienților
Chiar și atunci când un medic decide să se stabilească într-o comună cu deficit de personal medical, provocările nu dispar. Conform legislației, medicii nou-veniți au la dispoziție șase luni pentru a atinge numărul minim de pacienți necesar semnării unui contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În multe cazuri însă, locuitorii sunt deja înscriși pe listele unor medici din localitățile învecinate și ezită să își schimbe doctorul.
La această problemă se adaugă costurile pentru amenajarea și dotarea cabinetului, care pot varia de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro, precum și dificultățile legate de navetă sau relocare. Astfel, s-a ajuns în situații precum cea din comuna Șoarș, care nu poate fi eliminată de pe lista localităților cu deficit de medic de familie, chiar dacă, la un moment dat, o tânără doctoriță a încercat să-și deschidă cabinet, dar a renunțat după câteva luni.
Cum încearcă autoritățile să atragă medici: venituri garantate și stimulente financiare
În încercarea de a compensa dificultățile întâlnite în zonele rurale, Comisia Paritară CAS Brașov – DSP acordă sporuri la punctajul cabinetelor medicale, în funcție de condițiile geografice și de dispersia populației. Aceste majorări variază între 30% și 100%, iar medicilor care aleg să profeseze în astfel de localități le este garantat un venit minim de aproximativ 36.000 de lei pe lună pentru fiecare cabinet.
De asemenea, aceștia beneficiază de o perioadă de grație de șase luni pentru a atinge pragul minim de 800 de pacienți prevăzut de lege, prag care poate fi redus în anumite situații.
Datele aferente anului 2025 arată că în județul Brașov activau 287 de medici de familie aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Dintre aceștia, 226 își desfășurau activitatea în mediul urban și doar 61 în mediul rural. Totodată, vârsta medie a medicilor de familie din județ era de 55 de ani, un indicator care ridică semne de întrebare privind înlocuirea generațiilor și asigurarea serviciilor medicale în comunitățile rurale pe termen
Cotidianacum 3 luni
Fapt diversacum 3 luni
Cotidianacum 3 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login