Ramai la curent!

Investitii

Scripcaru explică suspendarea dezbaterilor pentru actualizarea Planului Urbanistic General al Brașovului Brașovului: a fost făcut din birou, după date vechi ale Google. Ce neconcordanțe au fost constatate

Publicat

in

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, că a suspendat dezbaterea publică privind proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) lansată de fostul primar USR Allen Coliban, deoarece a descoperit o serie de nereguli în document, care demonstrează „fie incompetenţă, fie necunoaşterea situaţiei reale din teren”.

Scripcaru: Noul PUG nu are la bază niciun studiu de trafic, nici un studiu cadastral

Scripcaru susţine că noul PUG al Braşovului nu are la bază nici un studiu de trafic şi nici unul cadastral, se bazează pe date din 2018, iar reprezentanţii firmei bucureştene care l-au realizat „au lucrat după Google” şi nu au făcut nicio vizită în teren.

Potrivit edilului liberal, în documentația propusă la final de mandat de fostul primar, clădiri construite în ultimii ani sau unele care au primit recent autorizaţii de construire – cum este cazul unei grădiniţe – sunt spaţii verzi, artere care traversează oraşul sunt transformate în drumuri naţionale, deşi în privinţa dezvoltării infrastructurii rutiere nu a fost consultată Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sunt pasaje şi poduri „care nu duc nicăieri”, iar proiectele unor parcări supra sau subterane nu au fost incluse în documentaţie.

Suprafeţe din oraş au fost scoase în extravilan

De asemenea, Scripcaru a menţionat, printre altele scoaterea unor suprafeţe importante din intravilanul oraşului în extravilan – ca de exemplu terenul viitorului Spital Regional (de pe strada Institutului din Bartolomeu) sau zona zona străzii Albinelor din cartierul Stupini, unde sunt edificate locuințe de multe zeci de ani.

Primarul a constatat şi probleme legate de Poiana Braşov, prin faptul că proiecte care au beneficiat, în ultimii patru ani de autorizaţii de construire sunt, practic, anulate, pe locul acestora figurând zone verzi.

Potrivit primarului, contractul cu firma respectivă este în valoare de peste 800.000 de euro, iar facturile au fost plătite la zi.

Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef, așteptată de primar

Cum este semnat contractul și a fost livrată deja prima formă a Planului Urbanistic General, primarul a menționat că va continua colaborarea cu firma din București, însă cu niște condiții:

„Am solicitat firmei să se prezinte la Braşov pentru a discuta toate aceste detalii şi pentru a face modificările. De asemenea, consultantul va trebui să-și înființeze un punct de lucru la Brașov”.

Până la întâlnirea cu reprezentanții consultantului, el a spus că va avea o discuție și cu Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef al Brașovului, după ce aceasta se va întoarce dintr-o delegație.

„Am vrut să discut astăzi cu Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef. Este plecată în Germania, pe un proiect – Food Clic. Adică, Arhitectul – Șef al Brașovului este implicat într-un proiect de mâncare și timp de o săptămână este în deplasare, în Germania, la Berlin. Cum pot eu să gestionez o problemă de o asemenea anvergură, fără să am o discuție care să îmi răspundă la întrebări și să clarifice lucruri?”, a spus Scripcaru.

Totodată, vor fi începute discuții cu primarii localităților învecinate, cu reprezentanții Consiliului Județean Brașov, cu cei ai CNAIR, CFR și cu alte instituții ce au proiecte în derulare.

Lista neconconcordanțelor și problemelor din PUG:

  1. Limitele administrative, precum și componenta planurilor au fost întocmite prin vectorizarea planurilor cadastrale existente raportat la un ortofotoplan întocmit în baza unui zbor din 2018.
  2. Nu rezultă din conținutul documentației deplasarea personalului specializat pe teren.
  3. Zona Carierei-Cărămidăriei – propunerea de extravilan nu ține cont de documentele urbanistice emise de departamentele de specialitate (sunt emise certificate de urbanism), în schimb terenul agricol (proprietatea publică a Statului aflată în administrarea Institutului Cartofului) este în intravilan cu destinația „A1 – unități agrozootehnice, construcții pastorale”.
  4. Zona Stupini – str. Albinelor – unde există locuințe edificate înainte de 1989 și unde sunt emise certificate de urbanism, este propusă în extravilan.
  5. Nu este prevăzută extinderea domeniului schiabil.
  6. În zona str. Vasile Goldiș, unde sunt emise documentații de urbanism pentru construirea de locuințe (Aviz de oportunitate din 2023, certificat de urbanism din 2022), este propusă pădure urbană.
  7. În Poiana Mică (Poiana de Jos), unde sunt emise documentații de urbanism aflate în diverse faze de avizare, sunt prevăzute păduri-parc.
  8. Terenul de 235 ha din Stupini (proprietatea Municipiului Brașov) este nevalorificat, fiind prevăzut ”pășune”.
  9. Zona Căii Feldioarei – CFR – există documentații de urbanism emise care nu mai sunt valabile, dar care au creat efecte (Plan Urbanistic Zonal nr. 486/2018).
  10. Toate fostele platforme industriale sunt definite ca ”zonă de reconstrucție ecologică prioritară”, fără a fi explicitată funcțiunea.
  11. Zona verde V3 este prevăzută pe amplasamentul Sălii Polivalente.
  12. Zona grădiniței din Avantgarden (autorizată cu A.C. nr. 410/2024) este prevăzută ca funcțiune ”spațiu verde pentru sport și agrement”.
  13. Pe terenurile private ce au făcut obiectul P.U.Z. nr. 982/2008 (Adams), este prevăzută zona V1 ”suprafețe plantate publice”.
  14. Studiul de trafic nu este preluat în totalitate în P.U.G. (plan urbanistic general).
  15. Trecerile rutiere peste calea ferată (str. Lungă, str. De Mijloc) sunt prevăzute ca poduri rutiere.
  16. Deși în tema de proiectare se face referire la importanța la nivelul metropolitan și la relația Brașovului cu localitățile satelit (Hărman, Stupini, Ghimbav), această relație nu este tratată deloc prin propunerea PUG. Mai mult, nici măcar proiectele existente nu sunt incluse în studiu.
  17. Un punct foarte important de studiat, cerut de tema de proiectare, este relația Municipiului cu zona metropolitană: această legătură nu a fost deloc studiată, iar în timp ce în Brașov – orașul magnet, motorul zonei metropolitane – se dorește micșorarea intravilanului, localitățile din jur (Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Săcele) își propun mărirea intravilanului lor și dezvoltarea necontrolată. Acest lucru va crește presiunea pe rețeaua stradală a Municipiului, pe serviciile de învățământ, medicale, de cultură, fără ca propunerea PUG să arate ce măsuri se impun la nivelul Municipiului și relației acestuia cu Zona Metropolitană. Această stare de fapt va duce la încărcarea Brașovului cu locuitori din Zona Metropolitană fără nici un control sau reglementare din partea Municipiului.
  18. Propunerea de dezvoltare spațială a Municipiului este nerealistă din punctul de vedere al tramei stradale și naivă din punct de vedere urbanistic, aceasta presupunând înființarea unor noi echipamente de interes județean. Acestea deja există, fiind vorba de Sala Polivalentă și Spitalul Regional.
  19. Propunerea de dezvoltare turistică vizează Poiana Brașov, o stațiune turistică de interes național, deja consacrată și dezvoltarea turismului în Cartierul Noua, fără să existe reglementări urbanistice care să permită construirea de clădiri turistice. În timp ce stațiunile montane din Europa și din lume se gândesc la extinderea activității, în condițiile schimbării climatului, în PUG se dorește micșorarea intravilanului, oprind posibilitățile de dezvoltare a noi activități.
  20. Pe toate zonele industriale s-a propus reconversia funcțională, fără niciun detaliu despre ce funcțiuni necesare dezvoltării orașului ar trebui să se regăsească în aceste zone.
  21. În ceea ce privește spațiile verzi, nu există o structură a acestora sau un studiu privind necesitățile, singurele propuneri fiind un spațiu verde în Stupini, dincolo de centura Brașov și un spațiu verde, pe fosta Platformă Rulmentul, proiect cu o vechime de minim 4 ani.
  22. Singurele poduri propuse în Brașov sunt în capătul străzilor Lungă (lângă cea mai veche construcție din oraș – Sf. Bartolomeu) și De Mijloc, în timp ce la funcțiune de interes județean Spitalul Regional, este propusă o trecere la nivel de cale ferată.
  23. În Cartierul Stupini, toată zona este inundabilă, conform studiilor de fundamentare și, deși există multe construcții de locuințe în zonă, propunerea PUG nu prevede lucrări de protecție ci preferă abandonarea cartierului.
  24. Se propune realizarea unor inele artere majore de legături, de importanță regională, pe trama stradală de categorii inferioare, de exemplu: străzile Dobrogeanu Gherea, Calcarului, traversând și situl UNESCO în comuna Prejmer.
  25. Nu sunt studiate nodurile importante de intersecție cu arterele principale ale Municipiului.
  26. Nu sunt respectate reglementările și recomandările din documentele de urbanism deja aprobate: strada Institutului (PUZ spitalul Regional) – Funcțiune de interes județean, unde se propune trecerea la nivel în loc să fie respectată soluția avizată.
  27. Corelarea soluțiilor propuse de Regionala CF în zona pasajului superior DN1 spre Codlea nu este preluată în PUG între Str. Institului și Lânii, este propusă o legatură spre N-V, pasaj rutier fără studiu prealabil și fără consultarea DRDPBV privind legatura spre aeroport.
  28. Cu toate ca s-a amintit de obligativitatea preluării Studiului de Trafic propus, nu există o legatură cu realitățile din teren. Nu s-a întocmit un nou studiu și nu s-a ținut cont de studiile deja existente care au produs efecte prin autorizări.
  29. Propuneri de trama stradală contrar prevederilor studului de trafic cu implicarea demolărilor masive, de ex: Prelungire Strada Buzești – Grigore Ureche – prin Prodlacta spre Calea Feldioarei.
  30. Propunerea de legătură Centru cu cartierul Tractorul prin pasaj hobanat nu a fost preluată în PUG, dar apare o propunere nestudiată prin pasaj în prelungirea străzii Ceferiștilor.
  31. Trama stradală propusă în zona dintre Str. Calea București, liniile CF București – Brașov și Timișul Sec nu respectă legislația în vigoare privind densitatea tramei stradale, distanța între intersecții și traversarea liniilor CF. În studiul de trafic aprobat există prevederi clare și justificate cu care propunerea PUG este în contradicție.
  32. Traseele Drumurilor Naționale nu au facut obiectul unui protocol cu DRDPBV – CNAIR și sunt propuneri cu impact negativ care nu pot fi puse în aplicare cu respectarea legislației. Ex: Scoaterea sectorului din intravilan al DN1H, cu propuneri de suprapuneri de trasee pe arterele principale ale Municipiului: 15 Noiembrie, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu.
  33. Parcările subterane și pasajele pietonale nu fac obiectului studiului în PUG (nu regăsim propuneri în acest sens).
  34. Magistrala de Căi Ferate propusă se suprapune pe traseele Metropolitane, în acest sens Regionala de Căi Ferate nu a fost consultată.
  35. Instalațiile de transport pe cablu nu se regasesc ca și propuneri privind noile legături.
  36. Park & Ride apare cu o singură sugestie de localizare, care oricum este deja luată în calcul și este în curs de execuție.
  37. Tot în curs de execuție este reabilitarea DN73 cu legături spre Str. Cucului, soluțiile nefiind preluate și tratate în PUG.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Cu bani privați: Secția de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov se mută în Staționarul Tractorul. Cu bani publici: Clădirea în care funcționează acum Oncologia intră în reabilitare

Publicat

in

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire.

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, Fundația Metroplis are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro.

„Propunerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este mutarea întregii activități de oncologie într-un alt spațiu – Pavilionul Tractorul – și reorganizarea completă a modului în care sunt tratați pacienții oncologici. Practic, nu mai vorbim doar despre niște saloane renovate, ci despre un model de tip «holding clinic și paraclinic», în care pacientul are acces, în același loc, la secție cu paturi, spitalizare de zi, ambulatoriu, farmacie, laborator clinic, radiologie și, foarte important, un compartiment de paliație, atât de necesar. Proiectul este însă mai mare decât cel de la Mârzescu. Mult mai mare. Și mai scump. Cu banii pe care îi avem nu putem moderniza toată secția. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul comunității din Brașov și al mediului de business local”, a declarat președintele Fundației Metropolis, Codin Maticiuc.

Clădirea Staționarului Tractorul este în proprietatea Municipiului Brașov, iar reprezentantul Fundației Metropolis a menționat că „echipa Fundației Metropolis a avut o întâlnire cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Discuția a fost clară și directă, iar deschiderea pentru acest proiect există”.

În Staționarul Tractorul, pacienții cu afecțiuni oncologici vor avea acces și la alte specialități și vor beneficia de un suport medical mai complex decât au în prezent – medicină internă, ATI, investigații – fără ca pacientul să mai fie plimbat între clădiri sau chiar între spitale, așa cum se întâmplă acum.  

Inițiativa Metroplis rezolvă o problemă a Consiliului Județean Brașov

Proiectul Fundației Metropolis completează planurile Consiliului Județean Brașov, care urmează să reabiliteze Corpul B din Pavilionul Mârzescu. De altfel, administrația județeană brașoveană a anunțat că ministrul Dezvoltării, ministrul Cseke Attila, a emis Ordinul nr. 429/08.04.2026 care prevede includerea proiectului „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire urgenţă” în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Lucrările la Corpul B al Pavilionului Mârzescu sunt estimate la 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de realizare în cazul fiecărui obiectiv este de 24 luni.

În prezent, în Corpul B al Pavilionului Mârzescu funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dar și spații ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. În momentul începerii lucrărilor de reabilitare cele două unități medicale trebuie să elibereze spațiile, iar proiectul Fundației Metroplis rezolvă problema eliberării etajului ocupat de Oncologie.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest an către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional[.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

in

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Trending