FOTO – VIDEO Modelul Szaflary: Între tradiție și inovație, în inima Europei. Cum poți îmbina tradiția cu inovația ecologică, pentru un orășel modern și sustenabil
Regiunea Podhale, situată în sudul Poloniei, la poalele Munților Tatra, este una dintre cele mai pitorești zone rurale ale țării. Este considerată inima culturală a muntenilor polonezi – Górale (Highlanders) – un grup etnic cu tradiții, port, muzică și dialect distinct. Dacă din această regiune cel mai cunoscut oraș este, cu siguranță, stațiunea Zakopane – un fel de Poiana Brașov din Transilvania, spectacolul vine din Szaflary, o mică comună de lângă celebra zonă comercială de schi a Poloniei, care îmbină tradițiile cu inovația ecologică.
Salwe – sunetul de bucurie care unește comunitatea
Szaflary, situat la 71 de kilometri de Cracovia, în sudul Poloniei, spre granița cu Slovacia, la poalele Munților Tatra, pare desprins dintr-o poveste. Casele tradiționale din lemn și costumele populare nu sunt exponate de muzeu, ci par mai degrabă o parte firească din viața cotidiană.
Deși ai putea crede că absolut totul ține de un marketing arid, o privire mai atentă dezvăluie un paradox fascinant: într-o lume tot mai grăbită și fragmentată, Szaflary a reușit imposibilul – să păstreze vie flacăra tradiției și, în același timp, să devină un pionier al inovației în domeniul energiei verzi.
Foto: Mihaela Parghel
În Szaflary, tradiția nu este doar o noțiune abstractă, ci ea este trăită cu pasiune și mult entuziasm și în prezent. Unul dintre obiceiurile favorite ale comunității este „Salwe” – o tradiție păstrată de generații, cu origini în cultura pastorală și religioasă a regiunii. Obiceiul implică trageri de pușcă, în aer, la diferite sărbători religioase sau evenimente locale de anvergură. Simbolizează unitatea comunității, protecția divină și bucuria comunității de a fi împreună la evenimentele locale de anvergură.
„Este modul prin care tinerii învață să respecte rădăcinile, iar bătrânii regăsesc sensul apartenenței”, spun reprezentanții comunității locale.
Gospodinele care au cucerit Berlinul
Imaginea unei comunități dinamice, dar în același timp dornice să își păstreze rădăcinile este completată și de activitatea remarcabilă a Koło Gospodyń Wiejskich (KGW) Szaflary(Cercul gospodinelor rurale). Acesta este un grup de gospodine locale care, nu doar că încearcă să păstreze și să promoveze rețetele vechi de secole, ci le transformă în instrumente de diplomație culturală.
Ideea unui astfel de grup a pornit în urmă cu șase ani, după cum ne-a povestit Anja, „motorul” acestei mișcări de promovare locală. Inițiativa a venit din dorința de a conecta generațiile mai vârstnice de femei din comunitate, cu cele mai tinere. Și totul în jurul unei pasiuni comune: gătitul după rețete tradiționale.
Între timp, gospodinele din KGW Szaflary – 15 la număr, au devenit cele care, de multe ori, întâmpină oaspeții veniți să viziteze localitatea, le prezintă rețetele locale și chiar îi învață să le gătească (foto jos).
Printr-o astfel de experiență a trecut, de curând, și grupul de studenți de la Universitatea Transilvania din Brașov, venit să participe la un proiect de comunicare interculturală organizat de Universitatea Ioan Paul II din Cracovia.
Foto: Mihaela Parghel
În 2024, gospodinele din Szaflary au reprezentat Polonia la prestigiosul târg gastronomic internațional „Internationale Grüne Woche” din Berlin, după ce câștigaseră finala celei de-a opta ediții a competiției culinare a regiunilor, „Bitwa Regionów”, în 2023. Sub sloganul „Polonia are gust”, standul lor a fost o adevărată ambasadă gastronomică, cucerind publicul cu preparate tradiționale precum pierogi umpolut cu ficat de gâscă szaflariană și brânzeturi coapte sau afumate, din lapte de capră.
Foto: Mihaela Parghel
Promotoarele localității și susținătoare ale comunității locale. Totul în regim se voluntariat
Dar activitatea KGW nu se oprește aici. Sub deviza „Natura din bucătărie”, gospodinele au organizat până acum și ateliere pentru copii și tineri, precum „Leśna przygoda” („Aventura pădurii”), unde au promovat alimentația sănătoasă și folosirea resurselor locale.
De asemenea, munca lor, este un mod de a promova comunicarea interculturală cu grupuri de vizitatori venite din alte regiuni din Polonia sau din Europa, după cum a explicat Katarzyna Drag, coordonatorul Biroului Erasmus de la Universitatea Papală Ioan Paul II din Cracovia. (VIDEO jos).
Implicarea Cercului Gospodinelor Rurale în comunitate merge dincolo de lucrul în bucătărie. Pentru că munca lor este exclusiv una voluntară, toate veniturile care apar sub formă de donații merg întotdeauna spre cazurile sociale.
„Anul trecut, ele au reușit să mobilizeze comunitatea pentru a aduna suma necesară unui localnic ce se confrunta cu o boală gravă și avea nevoie de o operație care costa mult peste ce își putea permite. Ele au reușit să adune o bună parte din sumă și l-au ajutat să treacă peste acest moment”, povestește profesorul Piotr Drag, de la Universitatea Ioan Paul II din Cracovia (Universytet Papieski Jana Pawla II).
Viziune de viitor – Szaflary, pionierat în energia geotermală
Și totuși, Szaflary nu înseamnă doar folclor și obiceiuri. În ultimii ani, localitatea s-a remarcat ca pionier în energie geotermală.
În anul 2023 localitatea a devenit, practic, epicentrul unei revoluții verzi: forarea celui mai adânc puț geotermal din lume – proiectat pentru a ajunge la 7.000 de metri adâncime, s-a oprit deocamdată, luna trecută, la 6.103 metri.
Proiectul, finanțat de Fondul Național pentru Protecția Mediului și Gospodărirea Apelor, are o valoare de 130 milioane de zloți polonezi (aproximativ 25 de milioane de euro, după cum spuneviceprimarul Slawomir Furca). Proiectul vizează reducerea drastică a emisiilor de carbon prin utilizarea apei geotermale pentru încălzirea locuințelor și generarea de electricitate.
Și totul pentru că Szaflary este„cea mai fierbinte localitate din Polonia, pe timp de vară”, după cum mai spune viceprimarul.
Cu o rețea de 76 de kilometri și peste o mie de conexiuni planificate în Szaflary și localitățile învecinate, proiectul e și un mod de a demonstra că inovația poate fi implementată cu succes chiar și în cele mai tradiționale comunități.
Proiectul este deocamdată la început, după cum spun reprezentanții autorităților locale, însă primii pași sunt promițători, iar acest lucru a făcut ca, la început de 2025, sistemul de exploatare a apelor termale să treacă la etapa de extindere a rețelelor.
Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Guvernului polonez, care acoperă integral costurile de implementare. Rețeaua geotermală proiectată se întinde pe aproximativ 76,2 km, deservind localitățile Szaflary, Zaskale, Bór și Bańska Niżna, și include aproximativ 1.070 de conexiuni în 25 de districte.
Așadar, Szaflary demonstrează cum o comunitate rurală poate deveni un model european de sustenabilitate, fără a renunța la identitatea sa. Localitatea îmbină tradiții vii, precum „Salwe” sau „conectarea generațiilor, în bucătărie” – după cum obișnuiesc să glumească gospodinele din KGW, cu inovații în domeniul energiei verzi – precum forarea celui mai adânc puț geotermal de pe continent. Iar acestea, împreună, construiesc un model realist de comunitate funcțională în Europa de azi.
Avertismentul Consiliului Județean Brașov către consilierii locali din Părău. Dacă nu aprobă asocierea pentru Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, comuna va trebui să se descurce pe cont propriu
Comuna Părău este singura localitate din județul Brașov care nu a aprobat asocierea necesară pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor. Consiliul Județean avertizează că localitatea riscă să rămână în afara proiectului european de 185 de milioane de euro.
Consiliul Județean Brașov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov încearcă de mai multe luni să-i convingă pe consilierii locali din Părău să voteze acordul de asociere pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din Judeţul Braşov. De altfel, Părăul este singura localitate din județ care nu a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local acordul de asociere, iar administrația județeană le cere acum consilierilor locali din comună să nu îi „condamne” pe locuitori.
Dacă aleșii locali nu vor aproba asocierea, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a avertizat că Părăul va trebui ca, după finalizarea investițiilor incluse în SMID, să gestioneze de una singură deșeurile, cu niște costuri mari, ce vor fi suportate de populație.
„Proiectul de 185 de milioane de euro pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Brașov merge înainte, cu sau fără dezinformările propagate în spațiul public de persoane ale căror acțiuni sunt contrare interesului public. Nu ne mai permitem să pierdem timp și finanțări europene din cauza jocurilor politice sau a minciunilor sfruntate. Părău este, din păcate, singura localitate din cele 58 ale județului care, chiar și acum, pe ultima sută de metri, încearcă să blocheze un proiect vital pentru viitorul comunităților noastre. Manipularea vehiculată în zonă, potrivit căreia la Părău va fi o «groapă de gunoi», sfidează rațiunea. Oricine a avut disponibilitatea de a consulta proiectul poate înțelege că documentația prevede doar realizarea unei infrastructuri moderne de prelucrare a deșeurilor – cu tot ce înseamnă transfer, sortare și tratare, la standarde ecologice riguroase”, a declarat Adrian Veștea.
De asemenea, președintele Consiliului Județean Brașov a avertizat că cine refuză asocierea își condamnă propriii cetățeni la costuri insuportabile. Și asta pentru că fără integrarea în SMID, tarifele la serviciul de salubritate din Părău riscă să crească de până la 3 ori în următorii ani. În plus, deșeurile din comună vor trebui transportate individual pe distanțe mari, direct pe cheltuiala localnicilor.
„Vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar opozanților proiectului: dacă rațiunea nu va învinge la nivelul decidenților locali din Părău, SMID Brașov se va realiza excluzând această comună din proiect. Îi invit să conștientizeze faptul că responsabilitatea pentru modul în care locuitorii comunei Părău își vor rezolva problemele de mediu le aparține întru totul. Nu vom permite sub nicio formă ca manipulările unor grupuri de interese să pună în pericol o finanțare europeană de 185 milioane de euro destinată întregului județ. Brașovul merită un mediu curat, o gestionare civilizată a deșeurilor și prețuri corecte pentru oameni”, a mai spus Veștea.
Pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), Consiliul Județean Brașov va solicita o finanțare europeană prin Programul Dezvoltare Durabilă. Una dintre condițiile impuse prin Ghidul de finanțare este încheierea unui acord de asociere în vederea implementării SMID de către primăriile din județ.
Proiect pilot la Râșnov, pentru gestionarea construcțiilor ilegale. O zonă de aproximativ 1.200 de hectare, survolată cu drona pentru o „harta aeriană”
Primăria Râșnov a lansat un proiect pilot în zona Glăjerie, una dintre cele mai dinamice arii de dezvoltare ale orașului. Cu ajutorul unui ortofotoplan realizat pe o suprafață de 1.200 de hectare, autoritățile vor verifica legalitatea construcțiilor și posibilitatea intrării acestora în legalitate.
Primăria Râșnov a început un proiect pilot ce include zona Glăjerie, unde una aflată în expansiune. Astfel, autoritățile locoale au pregătit un ortofotoplan ce include o suprafață de 1.200 de hectare, iar datele obținute vor fi surapuse cu cele incluse în sistemul GIS al Consiliului Județean Brașov.
„Prin suprapunerea ortofotoplanului cu sistemul GIS, care include datele referitoare la planuri urbanistice zonale vom vedea care construcții au fost edificate legal și care nu. Apoi, în baza acestor date, vom vedea care construcții vor putea intra în legalitate și care nu vor trebui să intre în legalitate”, a declarat primarul orașului Râșnov, Horia Motrescu.
Acesta a precizat că demersul este absolut necesar, pentru că, în caz contrar, numărul construcțiilor ilegale ar putea scăpa de sub control.
Potrivit edilului, în zona studiată, până la strada Plopilor, sunt construite, în principal, locuințe individuale. Dincolo de această stradă mai sunt edificate și case de vacanță (unele folosite ca locuințe rezidențiale) sau unități turistice.
Pentru realizarea ortofotoplanului, zona a fost survolată cu drona înainte ca arborii să intre în vegetație.
Tribunalul Brașov își deschide porțile pentru public. Elevii, studenții și cetățenii sunt invitați să descopere activitatea magistraților
Tribunalul Brașov organizează, pe 2 iulie 2026, o zi a porților deschise dedicată elevilor, studenților și tuturor celor interesați să înțeleagă mai bine activitatea magistraților și funcționarea sistemului judiciar.
Brașovenii interesați să afle cum funcționează sistemul de justiție vor avea ocazia să pășească în culisele unei instituții-cheie a statului. Tribunalul Brașov organizează pe 2 iulie 2026, de la ora 11:00, o zi a porților deschise dedicată elevilor, studenților și tuturor cetățenilor care doresc să înțeleagă mai bine activitatea magistraților.
Evenimentul își propune să apropie publicul de actul de justiție și să ofere participanților o perspectivă directă asupra modului în care funcționează instanțele de judecată. Vizitatorii vor putea descoperi rolul judecătorilor și al personalului auxiliar, precum și etapele procesului judiciar.
Participarea este condiționată de o confirmare prealabilă, necesară pentru buna organizare a activităților. Persoanele interesate sunt invitate să își anunțe prezența la adresa de e-mail tr-brasov-info@just.ro.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login