„Catedralele sunetului” le propune iubitorilor de muzică o serie de cinci concerte de muzică clasică, în perioada 9-14 august 2025. Evenimentele vor avea loc în Biserica Evanghelică din Rupea, Biserica Fortificată din Saschiz, Biserica Fortificată din Hărman, Mănăstirea Cisterciană de la Cârța și Biserica Neagră din Brașov, fiind susținute de baritonul Alexandru Chiriac, harpista Miruna Nagy și violoncelistul Radu Nagy. Intrarea la concerte este liberă, cu excepția concertului de la Biserica Neagră din Brașov (bilete, aici).

„Catedralele sunetului” este o incursiune în lumea marilor genii muzicale – creatori de monumente sonore care au traversat epocile. Programul cuprinde lucrări de la Bach până la compozitori contemporani și reflectă expresia contemplării sentimentelor religioase, a conectării cu natura și a emoțiilor umane exprimate de-a lungul timpului. Prin compoziții precum „Ave Maria” de Caccini, „Passacaglia” de Haendel sau „Pas de deux” de Ceaikovski și „Song of the birds” de Casals, selecția propune publicului o călătorie în interiorul sufletului, pentru a regăsi pacea, contemplația și emoțiile înălțătoare ale muzicii sacre, dar și trăirile tumultuoase ale celei romantice.

Programul concertelor de la „Catedralele sunetului”:

• 9 august, ora 19:00 – Biserica Evanghelică din Rupea;
• 10 august, ora 18:00 – Biserica Fortificată din Saschiz;
• 11 august, ora 19:00 – Biserica Fortificată din Hărman;
• 12 august, ora 19:00 – Mănăstirea Cisterciană de la Cârța;
• 14 august, ora 18:00 – Biserica Neagră din Brașov.

În repertoriu se vor regăsi următoarele compoziții:

J. S. Bach – Sicilianno; J. S. Bach – Bist Du bei mir; G. Caccini – Ave Maria; G. F. Handel – Passacaglia; F. Mendelssohn-Bartholdy – Es ist genug; C. Saint-Saens – Mon coeur s’ouvre a ta voix; P. I. Tchaikovsky – Pas de deux; N. Boulanger – Cantique; Z. Kodaly – Adagio; P. Casals – Song of the Birds; R. Lificio – Ombra di nube; A. Stradella – Pieta Signore; F. Mendelssohn-Bartholdy – Herr Gott Abrahams.

Artiștii de la „Catedralele sunetului”

Baritonul Alexandru Chiriac a absolvit Seminarul teologic ortodox „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” și Facultatea de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și a urmat cursuri de masterat la Facultatea de Interpretare Muzicală, Departamentul Canto Clasic, la Universitatea Națională de Muzică din București.

Este câștigătorul premiului „Revelația anului 2023”, la Gala premiilor MUSICRIT (Ateneul Român, București, 2024), al Premiului I în cadrul „M.O.A. International Opera Academy Competition” (Montecatini Terme, Italia, 2019), precum și al altor trei premii speciale, printre care și cel pentru „Cea mai bună voce verdiană”, al Premiului I la prima ediție a Concursului Internațional de Canto „L’assoluta Virginia Zeani” (Târgu Mureș, 2017), al Premiului I la cea de-a VII-a ediție a Concursului „Vox Artis” (Sibiu 2015), al Premiului I la Concursul Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (Slobozia, 2015), precum și al Marelui Premiu la Festivalul „Crizantema de Aur” (Târgoviște, 2013).

Baritonul Alexandru Chiriac este considerat de către criticii de muzică ca „o tânără speranță, posesorul uneia dintre cele mai frumoase și expresive glasuri”, Anca Florea descriindu-l drept „un glas generos, cu date naturale remarcabile, bine condus și reliefat, demonstrând o înțelegere și o expresivitate deosebită, conferind sens și culoare fiecărui cuvânt, fiecărui accent”.

Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe scene din România, Austria, Germania, Italia, Letonia, Rusia, Croația, Spania, Grecia, S.U.A., ș.a., iar repertoriul baritonului cuprinde următoarele roluri: G. Puccini – „Gianni Schicchi” – Marco; G. Puccini – „Madama Butterfly” – Sharpless; G. Puccini – „La Boheme” – Marcello; Ch. Gounod – „Faust” – Valentin; G. Bizet – „Carmen” – Escamillo; G. Bizet – „Carmen” – Morales; R. Leoncavallo – „Pagliacci” – Silvio; G. Verdi – „Don Carlo” – Rodrigo;  G. Rossini – „Il barbiere di Siviglia” – Figaro; G. Donizetti – „Lucia di Lammermoor” – Enrico și G. Donizetti – „Elixirul dragostei” – Belcore.

Miruna Nagy (foto sus) a început să cânte la harpă la vârsta de 8 ani în București, continuându-și apoi studiile la prestigioasa Universitate „Mozarteum” din Salzburg și la Conservatorul din München. Ca bursieră a Fundației „Live Music Now” din München, patronată de celebrul violonist Lord Yehudi Menuhin, Miruna a avut oportunitatea de a susține concerte în Germania, Austria și Elveția. Activitatea ei concertistică include și apariții regulate în cadrul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo Conac, SoNoRo Kids, Festivalul de Artă Sacră Măgura și Classic for Teens Focșani. Talentul său a fost recunoscut și validat prin numeroasele premii obținute la concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jugend musiziert” și Concursul „Salvi” din Germania și „A.S.T.H” Lyon din Franța. Dincolo de cariera concertistică, Miruna Nagy este pasionată de activitatea pedagogică. Ea s-a specializat în metoda „Scolii holistice internaționale de harpă“ din München, o abordare care îmbină în mod creativ și interactiv muzica și poveștile. Această metodă inovativă permite elevilor săi să își dezvolte nu doar abilități tehnice, ci și o legătură emoțională profundă cu muzica. Un aspect distinctiv al carierei sale este practica terapiei prin sunet. Din 2016, Miruna activează în cadrul „Institutului pentru Harpă și Arta vindecării” din München, unde a studiat cu harpista Uschi Laar.

Miruna Nagy are o paletă diversă de interese artistice. Urmându-și pasiunea din copilărie pentru scris, ea a studiat scenaristica pentru film la Academia de film „DFFB” din Berlin. Această pregătire i-a permis să îmbine în mod organic elementul de „storytelling” cu muzica în activitățile sale cu copiii și adulții. De asemenea, Miruna compune și creează muzică pentru meditații și ceremonii, printre care se numără suita „Journey into Infinity“. Împreună cu Radu Nagy a creat muzica pentru audiobook-ul pentru copii „Arthur, fulgul cel curios”, bazat pe povestea scrisă de Radu. Acesta poate fi ascultat pe platforma audiotribe.ro.

Violoncelistul Radu Nagy (foto sus) este absolvent al Academiei de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, continuându-și perfecționarea în Statele Unite la Institutul de Muzică de Cameră „Leonard Sorkin” al Universității din Wisconsin și la Universitatea „Northern Illinois” din DeKalb, unde a obținut masterul în muzică. Aceste studii i-au oferit șansa de a lucra cu profesori renumiți, precum Wolfgang Laufer și Marc Johnson din cvartetele „Fine Arts Quartet” și „Vermeer Quartet”. Talentul său a fost recunoscut prin premiile obținute la numeroase concursuri naționale și internaționale de prestigiu, precum „Jeunesse Musicale” (Belgrad), „Dimitri Shostakovich String Quartet Competition” (Sankt Petersburg), „Fischoff Chamber Music Competition” (South Bend) și „London International String Quartet Competition”.

A evoluat pe unele dintre cele mai importante scene ale lumii, precum cele din New York, Tokyo, Berlin, Paris și Buenos Aires. A participat la festivaluri de renume, inclusiv Cleveland Chamber Music Festival, Aspen Summer Festival, Ravenna Festival, Amadeus Festival din Londra, Niedersachsen Musikfestival, Philharmonie Berlin, Dänischer Rundfunk din Copenhaga, Norddeutscher Rundfunk din Hamburg, Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria, SoNoRo și Boswil Sommer Musikfestival din Elveția. În calitate de prim violoncelist al Orchestrei „Arturo Toscanini”, Radu a avut oportunitatea de a colabora cu dirijori de talie mondială precum Lorin Maazel, Zubin Mehta, Kurt Masur, Yuri Temirkanov, Georges Pretre, Riccardo Muti și Vladimir Jurowski.

Radu Nagy profesează la București și la Berlin, unde activează ca profesor și concertist. Pe lângă interpretare, el se dedică din 2012 și compoziției, improvizând și compunând muzică în cadrul teatrului pentru copii „Morgenstern” din Berlin. A creat muzică pentru peste 40 de spectacole, iar în 2024 a compus și interpretat muzica în cadrul festivalului „MARATONUL celor 30 de povești”, pe baza drepturilor copiilor, la care au colaborat 30 de școli din Berlin.

„Catedralele sunetului” – Spații de concert

• Biserica Evanghelică C.A. din Rupea

Biserica din Rupea este o biserică de dimensiuni relativ mari și a fost construită cu hramul Sfântului Iacob în locul unei biserici mai vechi (prima mențiune, 1308). A căpătat forma actuală în cursul secolului al XV-lea, edificiul fiind înconjurat de un zid de incintă, în care este inclus turnul-clopotniță de factură barocă, ce adăpostește două clopote medievale (1488, în jur de 1500).

În inventarul bisericii din Rupea se păstrează o valoroasă colecție de covoare otomane (secolele XVII-XVIII). Orga realizată în 1726 se află în Biserica Neagră din Brașov. Stranele și parapetele de bănci decorate în tehnica picturii cu șabloane au fost realizate înainte de Reformă și constituie cel mai bogat ansamblu de acest fel din Transilvania.

Restaurarea arhitecturală a bisericii și restaurarea parțială a componentelor artistice a fost realizată în 2023; în prezent este în curs restaurarea pieselor de mobilier din lemn.

• Biserica Fortificată din Saschiz

Biserica fortificată în stil gotic târziu, construită între 1492 și 1525, face parte din patrimoniul mondial UNESCO din 1999. Parohia protestantă din Keisd este una dintre puținele din zonă care nu s-a desființat până în prezent. Slujbele religioase au loc de două ori pe lună, precum și cu ocazia sărbătorilor publice, botezurilor, nunților, înmormântărilor și altor ocazii. În ultimii 20 de ani, biserica și turnul au fost renovate, iar orologiul și clopotele au fost automatizate. În 2024, orga Prause, construită în 1788, a fost readusă la starea sa inițială.

Biserica își deschide în mod regulat porțile publicului pentru evenimente importante pentru viața comunitară a satului și a regiunii: concerte, conferințe, festivaluri comunitare și curse de biciclete.

• Biserica Fortificată Hărman

Construcţia bisericii a început probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, ca bazilică romanică cu trei naosuri. Influenţa cistercienilor se mai poate recunoaşte în mod clar în partea de est (navă şi absidă), mărturisind astfel patronajul Ordinului Cistercian asupra Hărmanului, începând cu anul 1240.

Cu cei 56 metri înălţime, turnul bisericii din Hărman este cel mai înalt din Ţara Bârsei. El este amplasat în partea de vest a bisericii, ocupă întreaga lăţime a naosului central şi este împrej-muit de naosurile laterale.

Altarul baroc din absidă este din anul 1787, fiind construit de sculptorul F. Eberhard şi pictorul Mohr, ambii din Braşov. Altarul prezintă Răstignirea ca imagine principală, fiind încadrată de statuile apostolilor Petru şi Pavel.

• Biserica Evanghelică C.A. Cârța, în fosta Mănăstire Cisterciană

„Biserica de la Cârța este singura de acest fel din toată România, este parte dintr-o mănăstire veche de 800 de ani, Mănăstirea Cisterciană. Amatorii de muzică să vină și să audă ce acustică are, după ce a suferit mai multe intervenții. Este situată pe malul stâng al Oltului, și fiind biserică catolică trebuie să ne mirăm și să ne bucurăm pentru că în acea vreme nu existau catolici. Este o capodoperă, în sensul că cei care au conceput-o și realizat-o știau că nu o vor vedea niciodată gata, dar, după un plan bine stabilit au cărat de departe materiale și au reușit să facă ceea ce durează de secole, chiar dacă a fost atacată, vadalizată și incendiată.

În ziua de astăzi, o comunitate mică încearcă să păstreze și să dea mai departe altor generații ceea ce au preluat la rândul lor. Ne bucurăm pentru oricine vine și ne deschide ușa în această casă a Domnului – loc de rugăciune și de liniște” – au declarat reprezentații bisericii.

• Biserica Neagră din Brașov

Sunt șase sute de ani de când clopotele Bisericii Negre răsună în fiecare duminică. Șase sute de ani de istorie, credință și frumusețe. Biserica Neagră este centrul spiritual al comunității săsești din Brașov, fiind în același timp cea mai de seamă scenă a reformei ecleziastice din Transilvania și leagănul culturii umaniste pentru regiune.

În octombrie 1542, aici a avut loc prima slujbă religioasă de rit luteran din țară. Din inițiativa Sfatului orașului, Johannes Honterus, umanist de seamă al Brașovului, a întocmit așa-numita „Carte a Reformei”, care a constituit piatra de temelie pentru trecerea la religia evanghelică a tuturor sașilor din Transilvania.

Biserica Neagră deține cea mai mare orgă mecanică din România, cu 3993 de tuburi, 4 claviaturi cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste și 63 de registre sonore.