Datele privind situația înscrierilor la creșe pentru anul școlar 2026 – 2027 a fost prezentată de Primăria Brașov, care a precizat că în unitățile publice din oraș sunt 1.245. Pentru anul școlar care începe în toamnă, după reînscrierea copiilor care frecventează deja aceste unități, au rămas disponibile pentru noii beneficiari 680 de locuri.  La finalul perioadei de înscriere au fost înregistrate 1.300 de cereri pentru aceste locuri, ceea ce înseamnă că solicitările depășesc cu mult capacitatea disponibilă.

Pentru a se rezolva, parțial, această problemă, viceprimarul Brașovului, Lucian Patrașcu, a precizat că municipalitatea va solicita Inspectoratului Școlar Județean Brașov suplimentarea numărului de locuri, după modelul aplicat și anul trecut.

„Vom avea discuții cu Inspectoratul Școlar Județean pentru suplimentarea cu aproximativ 205 locuri, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Ne dorim să oferim acces la educație antepreșcolară pentru cât mai mulți copii și să răspundem cât mai bine nevoilor familiilor din Brașov”, a explicat reprezentantul Primăriei Brașov.

Noua creșă de pe strada Panselelor, gata în acest an

În paralel, el a menționat că pe strada Panselelor, municipalitatea pregătește transformarea unei clădiri existente într-o creșă modernă cu șase grupe, iar estimarea municipalității este că lucrările vor fi gata până în data de 1 septembrie, când începe noul an școlar.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că pentru familiile care nu vor reuși să obțină un loc într-o creșă publică, Primăria Brașov, prin Direcția de Asistență Socială, acordă un voucher lunar în valoare de 850 de lei.

Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.

Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate

Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.

Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.

Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale

Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.

Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.

De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.

Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?

Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.

Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale

Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.

Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:

• 0-10 puncte: fără nivel de competență;
• 11-30 de puncte: utilizator începător;
• 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
• 56-74 de puncte: utilizator avansat;
• 75-100 de puncte: utilizator experimentat.

La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:

„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.