La câțiva ani după perioada în care activitatea sa a fost reorganizată pentru tratarea pacienților cu COVID-19, Sanatoriul de Nevroze Predeal este cufundat în datorii. Unitatea medicală are de plată aproximativ 5 milioane de lei către ANAF, sumă acumulată în perioada pandemiei și a intrat într-un program de eșalonare.

65.000 de lei lunar numai pentru datoriile către ANAF

Conducerea unității medicale a anunțat că sanatoriul plătește lunar aproximativ 65.000 de lei către Fisc pentru a respecta graficul de eșalonare aprobat. Potrivit managerului Mădălina Ștefan, datoriile provin din perioada în care sanatoriul a funcționat ca unitate dedicată tratării pacienților COVID, iar contribuțiile aferente nu au fost virate la timp.

În prezent, instituția încearcă să mențină echilibrul financiar și să respecte obligațiile asumate față de autorități.

„În momentul de faţă ne confruntăm cu un deficit, avem în jur de 5 milioane de lei datorii către ANAF pentru nevirarea contribuţiilor la momentul respectiv, vine cu o perioadă grea din COVID, practic serviciile sanatoriului au fost transformate în servicii COVID. Nu ştiu ce s-a întâmplat, care a fost trigger-ul, e clar că au existat tot felul de inadvertenţe. În momentul de faţă am reuşit să obţinem eşalonarea cu foarte mari eforturi din partea noastră, dar şi a autorităţilor care au acceptat acest compromis. Este vorba despre o eşalonare pe care încercăm să o păstrăm şi să o onorăm în fiecare lună”, a declarat, marţi seară, la Medika Tv, managerul Sanatoriului de Nevroze Predeal, Mădălina Ştefan.

Grad de ocupare de peste 100% la Sanatoriul din Predeal

Paradoxal, dificultățile financiare apar într-un context în care cererea pentru serviciile medicale oferite la Predeal este ridicată. mai exact, conducerea sanatoriului susține că anul trecut gradul de ocupare a depășit 100% din numărul de paturi contractate, ceea ce a determinat obținerea unei suplimentări cu încă 20 de paturi.

Managerul unității atrage însă atenția că finanțarea primită prin sistemul de asigurări de sănătate rămâne redusă, valoarea decontată fiind de aproximativ 140 de lei pentru fiecare zi de spitalizare.

„Sperăm ca autorităţile să înţeleagă că suntem o unitate strategică – se vorbea la un moment dat de o departajare pe unităţi strategice -, că nu suntem o simplă secţie de cronici şi de psihiatrie. În anul trecut am avut un grad de ocupare, vă povesteam, de 105% pe paturile contractate. Am reuşit să obţinem o suplimentare a numărului de paturi cu încă 20 şi cred că ar trebui să rămână măcar aşa, ţinând cont de faptul că suma finanţată este foarte mică, pentru a putea supravieţui până la noi direcţii”, a mai spus Mădălina Ştefan.

Control al Curții de Conturi la Sanatoriul de nevroze din Predeal

Pentru a clarifica modul în care s-a ajuns la acumularea acestor datorii, la Sanatoriul de Nevroze Predeal este în desfășurare un control al Curții de Conturi.

Actuala conducere susține că încearcă să identifice cauzele care au generat problemele financiare și să implementeze măsuri care să permită dezvoltarea și stabilizarea instituției pe termen lung.

Constructorii care modernizează calea ferată Brașov – Sighișoara se apropie de 60% grad de execuție a lucrărilor. La acest stadiu s-a ajuns după cinci ani de la data începerii proiectelor, iar pentru finalizarea diferenței de 40% mai au la dispoziței doi ani.

Calea ferată Brașov – Sighișoara a fost inclusă într-un proiect de modernizare cu finanțare europeană, iar după finalizarea lucrărilor, programată pentru anul 2028, pe acest sector feroviar, trenurile de persoane vor atinge o viteză de până la 160 km/h.

Mai e de săpat la tunelurile de la Ormeniș și Homorod

Conform datelor disponibile pe site-ul CFR SA, subsecțiunea Apața – Cața (28 de kilometri), lucrările sunt finalizate în proporție de 59,90%, iar constructorul, Asocierea Aktor S.A. (lider asociere), Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A.) va trebui să termine proiectul în luna februarie a anului 2028. Cele mai complicate lucrări de pe acest sector sunt cele la tunelurile Ormeniș și Homorod, care sunt săpate cu ajutorul unor TBM-uri (Tunnel Boring Machines), cunoscute popular sub denumirea de „cârtițe”.

La Tunelul Ormeniș, format din două galerii, fiecare cu o lungime de 7,1 km, la unul dintre fire s-au făcut excavații în lungime de 2.811 de metri, iar la celălalt fir TMB-ul a ajuns la 2.281,50 de metri.

La Tunelul Homorod – două galerii, fiecare cu o lungime de 5,2 km – una tintre „cârtițe” a săpat 678 de metri, iar cealaltă – 873 de metri.

Valoarea lucrărilor la acest sector de cale ferată se ridică la 3.360.420.000 lei și a fost decontată 52,97% din sumă.

Sectorul care include și Gara Brașov, finalizat în proporție de 57,27%

La sectoarele de cale ferată Braşov – Apaţa (care include și modernizarea infrastructurii de cale ferată de la Gara Brașov) și Caţa – Sighişoara, cu o lungime totală de 84 de kilometri, lucrările sunt terminate în proporție de 57,27%.

 La Gara Brașov încă se lucrează la linii ferate și la peroane. De asemenea, pe traseu se lucrează la trei dintre cele patru tuneluri.

De altfel, la Tunelul Mureni – cu lungime tunel 759 m – au fost terminate lucrările de excavare și se lucrează la cele două portaluri, cel de intrare fiind finalizat în proporție de 78%, iar cel de ieșire este finalizat în procent de 97,96%.

La Tunel Archita 1 (cu o lungime de 503 m) au fost excavați 102 m, portaul de intrare este finalizat în proporție de 65%, iar gradul de execuție a celui de ieșire este este de 43,09%.

La Tunel Archita 2 (221,56 m) și Tunel Beia (Beia 1 – 662,89 m și Beia 2 – 644,58 m) nu sunt în desfășurare lucrări.

Modernizarea celor două sectoare de cale ferată costă 3.677.670.000 lei, iar până acum a fost decontată 51,13% din sumă. Lucrările sunt executate de Asocierea Alstom Transport – Aktor Technical Societe Anonyme – Arcada Company – Euro Construct Trading 98 SRL denumită Asocierea RailWork, iar proiectul trebuie finalizat până în luna iunie a anului 2028.

Brașovenii care au programate vizite la ANAF, Trezorerie sau alte instituții din subordinea Ministerului Finanțelor ar putea întâmpina întârzieri sau dificultăți în rezolvarea unor solicitări, în contextul unui protest anunțat la nivel național pentru ziua de joi, 4 iunie.

Federația Națională a Sindicatelor Finanțiștilor (Sedlex) a anunțat în această dimineață că membrii săi de sindicat din întreaga țară nu se vor prezenta la locul de muncă între orele 08:00 și 16:00, ca formă de protest față de prevederile noii legi a salarizării. Ar fi pentru prima dată când angajații ANAF apelează la o formă organizată d eprotest, dincolo de protestele spontane care au existat, inclusiv în ultimele zile, în unele județe din țară.

„Federația Națională a Sindicatelor Finanțiștilor, afiliată la Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor SEDLEX, organizație reprezentativă la nivel național pentru un număr de 17.900 de salariați din cadrul sistemului instituțional al Ministerului Finanțelor și ANAF (care protestează în aceste zile în fața instituțiilor la nivel național), informează opinia publică despre faptul că mâine, 4 iunie 2026, între orele 8,00 și 16,00, membrii noștri de sindicat din toate județele nu se vor prezenta la locul de muncă, transmițând astfel un singur mesaj, la nivel național: sistemul fiscal nu funcționează fără noi. Acțiunea este solicitată și asumată de majoritatea membrilor de sindicat”, potrivit unui comunicat Sedlex.

Ce instituții ar putea fi afectate

Potrivit organizației sindicale, acțiunea de protest vizează angajați din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Ministerului Finanțelor, structurilor vamale și, posibil, ai Trezoreriei Statului.

Sindicaliștii susțin că este pentru prima dată când este luată în calcul o absență colectivă de la serviciu pe durata întregii zile de lucru. În trecut, angajații din sistemul fiscal au organizat proteste spontane, pichetări sau manifestații în fața sediilor instituțiilor, însă nu au recurs la o astfel de formă de protest la scară națională.

Ce nemulțumiri au au sindicaliștii de la ANAF

Decizia a fost luată ca urmare a prevederilor proiectului noii legi a salarizării, prin care Guvernul intenționează să reducă salariile din sistem cu sume între 2.000 și 4.000 de lei lunar, potrivit Sedlex. Federația Națională a Sindicatelor Finanțiștilor solicită în mod expres respectarea protocolului încheiat cu Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului României, prin care acesta s-a angajat să: Creeze o grilă separată în cadrul legii salarizării și să introducă funcții specifice sistemului instituțional al Ministerului Finanțelor și ANAF; Adopte un statut profesional specific, cu drepturi și obligații concrete; Asigure o salarizare corespunzătoare, adaptată incompatibilităților și complexității muncii, cu perspectivă de viitor, pentru atragerea de specialiști bine pregătiți.

„Nu protestăm împotriva reformei, ci împotriva unei tăieri nedrepte care ne lovește direct în demnitate și în capacitatea de a ne face meseria cu responsabilitate. Sperăm ca autoritățile să înțeleagă acest semnal. Ne cerem scuze public pentru disconfortul creat de acțiunea noastră din data de 4 iunie 2026“, a transmis președintele Federației Naționale a Sindicatelor Finanțiștilor, Vasile Marica.