„Pionierii” transplantului renal din România nu vor să renunțe la statutul de „dumnezeu medical”. Mărturia unui medic întors la Brașov după ce a lucrat în Elveția

România are cinci centre de transplant renal, dintre care 4 în spitalele publice (la Brașov, Fundeni, Iași, Cluj) și unul într-o clinică privată (la Brașov) și numeroși pacienți cu insuficiență renală, dependenți de dializă, trecuți pe listele de așteptare. În România, chiar dacă transplantul renal se realizează de mulți ani, paradoxal, procedura este încă la început, iar pentru a se dezvolta este nevoie de o schimbare a „cutumelor”, a cadrului legislativ și a obiceiurilor. 

Unul dintre medicii care realizează transplanturi renale, dr. Bogdan Moldovan, de la Spitalul Sf. Constantin din Brașov a declarat sâmbătă, în timpul unei dezbateri organizate de USR Brașov, că în România sunt 4 – 5 medici care realizează transplanturi renale. Numărul mic al celor care fac astfel de intervenții este, în fapt, și o strategie a „pionierilor” în acest domeniu, cum a fost și dr. Mihai Lucan de la Cluj (cercetat, printre altele, pentru delapidare de fonduri), care nu au fost prea deschiși în a da mai departe din cunoștințele lor, către tinerii medici.

„Îi apreciez pe acești pionieri, care au început transplantul renal în România, dar îi condamn că, după ce au ajuns în top, au închis ușa după ei. În toate statele europene au fost înființate «centre de transplant mamă», în care s-au format chirurgii, care au deschis apoi alte centre. În România, tot ce «ai produs» se dezvoltă la tine în clinică. România are nevoie de mai multe centre de transplant. Pentru un transplant de rinchi, se decontează suma de 30.000 euro. Este o sumă mare, dar un transplant renal costă exact cât dializa în primul an, apoi jumătate din dializă în următorii ani”, a afirmat dr. Moldovan.

Totodată, acesta a precizat că, în ceea ce privește transplantul renal, România este încă „în anii ‘80”, sistem incipient care permite apariția „dumnezeilor medicali”, așa cum este și dr. Lucan:  „Nu există un cadru corect de repartizare a organelor, din păcate. În Elveția, de exemplu, este implementat un soft special în care sut  introduși toți pacienții care au nevoie de organe, cu toate datele lor și doar în funcție de asta se fac potrivirile. Cât ne-ar lua să discutăm cu cei din Elveția, să preluăm programul, să îl traducem și să îl implementăm?”.

Participant la dezbatere, deputatul USR Emanuel Ungureanu l-a completat pe medicul brașovean și, referindu-se la dr. Lucan a precizat că acesta a încercat să „acapareze” intervențiile și nu transmitea mai departe cunoștințele. „Deși nu i se arăta mai nimic când era la Cluj, dr. Marius Neculoiu (care a înființat centrul de transplant renal de la Spitalul Clinic Județean Brașov-n.r.) a învățat foarte repede,  iar dr. Lucan era deranjat de această situație. După ce s-a certat cu dr. Lucan, Neculoiu a făcut un transplant electoral și gata”, a declarat Ungureanu. Ba mai mult, acesta a precizat că în perioada în care era senator și făcea demersurile pentru înființarea centrului de transplant de la Spitalul Județean Brașov, Marius Neculoiu a fost pus în situația de a merge la Cluj, pentru primi sprijinul lui Mihai Lucan, care putea influența deciziile în ceea ce privește acreditarea acestor centre.

Emanuel Ungureanu a precizat că „în România, până nu se pune ordine în sistemul de transplant, vor apărea «lucanii». De 15 ani încerc să propună o Lege a transplantului. După ce am ajuns în Parlament, le-am propus PSD-iștilor să semneze ei legea, să fie ei cei care rezolvă problema. Le-am spus că le aduc specialiști din Spania, care să ne ajute să punem la punct un sistem obiectiv pentru stabilirea primitorilor. Din păcate, în ceea ce privește acest act normativ,  cea mai mare rezistență în ceea ce privește legislația privind transplanturile vine din partea PNL”.