„Poluatorul plăteşte”? Primaria Braşov se aşteaptă ca statul român sa se implice în închiderea rampei de deşeuri industriale de la Timiş-Triaj 

După aproximativ 10 ani de la dispariția de pe hartă a fostei Uzine Tractorul, în următorii trei ani va fi închis și depozitul de deșeuri al acestei fabrici. Teoretic, închiderea ar fi trebuit se realizeze conform principiului „poluatorul plătește”, adică de către cei care au cumpărat platforma industrială. Acest lucru nu s-a întâmplat și, cel puțin deocamdată, lucrările vor fi finanțate de Primăria Brașov, iar suma nu este mică. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, a precizat că valoarea estimată a lucrărilor este de 31.612.812 lei, fără TVA, iar potrivit autorizației de construire din 10 noiembrie 2019, închiderea va dura 36 de luni.

„În acest moment, singurele fonduri alocate pentru lucrările de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase de la Timiş – Triaj sunt cele alocate de a autorităţile locale. Vom încerca să atragem şi alte tipuri de fonduri, cum ar fi cele guvernamentale, mai ales dacă ţinem cont de faptul că deşeurile depozitate la această rampă  au fost produse, în mare parte, de fosta fabrică de tractoare, pe care statul român a vândut-o la un moment dat. Atunci nu a fost transmis noului proprietar şi obligaţiile privind ecologizarea acestui depozit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Conform   Proiectului   Tehnic elaborat de SC Intergroupengineering SRL Bucureşti în anul 2017,  corpul depozitului de deşeuri va fi impermeabilizat, astfel încât să nu se infiltreze apa de ploaie. Totodată, se vor efectua lucrări prin care să fie evitate mirosurile, emisiile de gaze în atmosferă, sau împrăştierea de către vânt a deşeurilor uşoare gen hârtie şi plastic. Tot prin acest proiect vor fi realizate amenajări astfel încât să fie împiedicată apariţia unor incendii sau deteriorarea stratului de vegetaţie de la suprafaţă,  din cauza gazului de depozit.

Impermeabilizarea se va face cu ajutorul a patru straturi de protecție. Primul va fi un strat de minimum 0,50 m grosime realizat din materiale granulare existente pe plan local (pietriş sau chiar resturi de construcţii concasate). Al doilea va fi cel de impermeabilizare ce se realiza din geocompozit bentonitic, iar peste acesta se va turna stratul de drenare, cu o grosime de 0,30 m. Ultimul strat va avea o grosime de un metru  și va fi de pământ, partea superioară, cu o grosime de 0,15 m fiind sol vegetal.