Ramai la curent!

Cotidian

6 oferte pentru concesionarea parcărilor publice din Brașov. La licitație s-a înscris Telekom România dar și actuala firmă care deține contractul

Publicat

in

Luni, 6 mai, a fost data limită pentru depunerea ofertelor în vederea delegării gestiunii prin concesionare a serviciului de amenajare, organizare şi exploatare a parcărilor publice cu plată de pe domeniul public al Municipiului Brașov. Pentru concesionarea acestui serviciu au depus oferte 6 firme, 3 din municipiul Brașov, 2 din județul Brașov și una din București.



Obiectul acestei proceduri este de a concesiona, pentru o perioadă de 10 ani, 10.200 de locuri de parcare publice cu plată din municipiul Braşov.

,,Mă bucur că atâtea firme sunt interesate de administrarea parcărilor publice, pentru că, în principiu, un număr mare de ofertanți înseamnă o creștere a calității serviciilor oferite, dar și încasări mai mari la bugetul local. Cel care va câștiga licitația trebuie să fie conștient că trebuie să asigure servicii cât mai facile pentru cei care doresc să își parcheze mașina într-un loc de parcare public, plecând de la modalitatea de plată, până la soluționarea nemulțumirilor cliențililor. Astfel, plata se va putea face prin mai multe metode decât se făcea până acum. Pe lângă plata directă la parcometru cu monede, se va putea plăti şi cu bancnote, şi prin intermediul SMS. Totodată, va exista şi posibilitatea plăţii prin intermediul unei aplicaţii cu debitare din cont. Asta nu înseamnă că nu vom aprecia ofertele care propun şi alte sisteme de plată, cum ar fi cel cu cardul. Aplicaţiile pentru internet şi mobil vor trebui să fie cel puţin în română şi engleză, dar ofertele care vor asigura acest serviciu şi în alte limbi (germană, ialiană, franceză) vor primi  punctaj suplimentar. Totodată, concesionarul va trebui să asigure și să amenajeze un spaţiu pentru serviciul de relaţii cu publicul, care va funcţiona non-stop, şi va trebui să asigure inclusiv  posibilitatea comunicării telefonice şi pe e-mail. În cazul în care nu vor soluţiona cel puţin 90% din reclamaţii în maxim 48 de ore, vor plăti o penalizare de 10.000 de lei“, a spus viceprimarul Laszlo Barabas.

 

Ofertanți:  SC P&P SRL Brașov; SC Telekom Romania Communications SA – București; SC Bio Diversitas SRL, Sat Bărcuț, com. Șoarș, jud. Brașov; SC Rosilo Montaj SRL, Crizbav, jud. Brașov; S.C. M.B. Building & Consulting SRL – Brașov; SC AEON Building SRL – Brașov.

În acest contract vor fi concesionate către firma privată 10.200 de locuri publice de parcare, pe o perioadă de 120 de luni. 



 

Criterii de evaluare: 80 de puncte – componentă financiară; 20 de puncte – componentă tehnică

 Componenta financiară reprezintă 80% din criteriul de evaluare şi se referă la o redevență minimă de 35% din veniturile încasate de concesionar din exploatarea parcărilor, dar nu mai puţin de 400.000 lei/lună.

S-a ales ca şi criteriu de evaluare redevenţa deoarece este un factor important si cu cât redevenţa este mai mare, cu atât veniturile realizate de Municipalitate sunt mai mari. Tarifele practicate pentru ocuparea locurilor de parcare din cele trei zone în care este împărţit oraşul sunt reglementate prin Regulamentul-Cadru, aprobat prin HCL nr.251/2017, acestea fiind fixe, deci singurele variabile sunt gradul de ocupare şi încasare a taxei de parcare. 

Componenta tehnică se referă la timpul de implementare a investiţiei. Mai exact termenul minim de 60 zile se consideră un timp rezonabil si necesar pentru montarea parcometrelor, a panourilor informative şi pentru realizarea biroului de relaţii cu publicul. S-a ales punctarea timpului deoarece cu cât timpul de implementare este mai mic, cu atât utilizatorii finali vor beneficia de condiţii mai bune de utilizare şi informare. Montarea parcometrelor, a panourilor informative şi înfiinţarea biroului de relatii cu publicul trebuie făcută în maximum 90 zile.



Prevederi caiet de sarcini – extras:

Concesionarul se va asigura că achitarea contravalorii timpului de parcare să se facă după cum urmează:

1.1.  Prin telefon mobil, accesând un sistem adecvat. 
1.2. Prin intermediul unor programe specializate / aplicații accesibile prin intermediul internetului și al telefonului mobil. 

Pentru aplicația accesibilă prin intermediul internetului și aplicația de acces prin intermediul telefonului mobil, concesionarul trebuie să asigure următoarele: 
– plata se face cu înregistrarea numărului de înmatriculare al autoturismului parcat; 
– sistemul va transmite un email/sms de confirmare utilizatorului care să conțină suma debitată, numărul de înmatriculare al autoturismului pentru care a fost înregistrată plata și intervalul de timp pentru care a fost înregistrată plata.

1.3. Prin achiziţionarea de tichete de parcare, din momentul ocupării locului de parcare:

– de la aparatura electronică de taxare (parcometre – 100 buc.);

– de la taxatori parcare, angajaţi în funcţie de necesitatea exploatării, conform contractului.

1.4. Prin achiziţionarea abonamentelor de parcare de la Biroul de relaţii cu publicul al concesionarului.

1.5. La operatorii angajați și desemnați în acest sens de concesionar.

1.6. Opţional, prin alte tipuri de sisteme sau dispozitive propuse de concesionar şi aprobate de concedent.

Indiferent de forma de încasare a taxelor de parcare, în vederea protejării utilizatorilor, se vor respecta următoarele obligații:

2.1. Metoda de plată să nu necesite alocarea unui timp mai mare de 5 minute și deplasări mai mari de 100 m din partea utilizatorului.

2.2. Mijloacele de plată trebuie să fie astfel concepute încât să fie uşor de utilizat și înţeles pentru toate categoriile de utilizatori.

2.3. Aplicația accesibilă prin intermediul internetului și aplicația de acces prin intermediul telefonului mobil trebuie să ofere interfețe de comunicare și în alte limbi de circulație internațională (minim engleză, punctaj suplimentar pentru Germană, Franceză sau Italiană).



 

Referitor la eventualele reclamații din partea publicului: Concesionarul va furniza mijloacele necesare – punct de relații cu publicul disponibil 24 ore/24, linie telefonică disponibilă 24 ore/24, precum și adresă de email  – pentru recepționarea reclamațiilor. Concesionarul va asigura mijloacele tehnice necesare pentru a permite accesul concedentului la reclamațiile primite de concesionar. Dacă concesionarul nu asigură rezolvarea într-un termen de maxim 48 de ore de la înregistrare a cel puțin 90% dintre reclamațiile înregistrate, acesta datorează concedentului o penalizare de 10 000 lei. Aceste sume vor fi plătite de concesionar Municipalităţii pe lângă redevența datorată, la termenul de plată al redevenţei.

Referitor la mijloacele tehnice de colectare a taxelor de parcare: Concesionarul va face demersurile pentru asigurarea funcționării acestora la parametrii optimi. Nefuncționarea unuia sau mai multor mijloace de plată a taxei de parcare pentru un interval de minim 12 ore atrage o penalizare de plată de 1000 lei pentru fiecare zi de nefuncţionare. În cazul în care niciun mijloc de plată nu funcționează pentru un interval de minim 12 ore, penalizarea este de 10 000 lei pentru fiecare zi de nefuncţionare. Aceste sume vor fi plătite de concesionar concedentului pe lângă redevența datorată, la termenul de plată al redevenţei.

Contractul cuprinde și serviciile de deszăpezire şi salubrizare a locurilor de parcare, care vor fi executate de concesionar, pe cheltuiala acestuia.  

Concesionarul trebuie să deţină minim 10 terminale (dispozitive mobile folosite de controlori) pentru verificarea activării parcării în cazul tuturor metodelor de plată.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending