Cumpărăturile clasice, cu stat la coadă și verificat bonul la scanerele de la ieșirea din incintă, încep să devină din ce în ce mai rare, în mai multe magazine din județul Brașov. Lidl România a introdus, începând cu 30 aprilie, sistemul „Scan & Go” în 17 magazine din Brașov și localitățile din jur, o funcție care le permite clienților să își scaneze singuri produsele direct de pe raft, folosind telefonul mobil și aplicația magazinului.

Noua opțiune este disponibilă prin aplicația Lidl Plus și este menită să reducă timpul petrecut la casă. Practic, cumpărătorii își scanează cu telefonul produsele pe măsură ce le adaugă în coș, iar la final merg la o casă de marcat rapidă, unde plata se face fără a mai trece fiecare articol pe bandă. Sistemul vine la pachet și cu cântare inteligente pentru produsele vrac, care recunosc automat tipul de produs și generează eticheta de preț. Aceasta este apoi scanată și adăugată în coșul virtual din aplicație.

Funcționalitatea a fost extinsă în mai multe orașe din județ, printre care Brașov, Codlea, Ghimbav, Râșnov, Săcele și Zărnești.

Magazinele din județul Brașov în care este disponibilă funcția Scan & Go:

• Brașov, Strada Saturn, Nr. 35A
• Brașov, Strada Turnului, Nr. 1
• Brașov, Strada Spicului, Nr. 5
• Brașov, Strada 13 Decembrie, Nr. 129D
• Brașov, Strada Hărmanului, Nr. 47B
• Brașov, Strada Zizinului, Nr. 140
• Brașov, Strada Carpaților, Nr. 44
• Brașov, Strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 3
• Brașov, Bulevardul Griviței, Nr. 2E
• Brașov, Strada Poienelor, Nr. 7J
• Brașov, Str. Cristianului, Nr. 1-3      
• Codlea, Strada Lungă, Nr. 32
• Ghimbav, Strada Făgărașului, Nr. 2B
• Hărman, Strada Gării, Nr. 674A
• Râșnov, Calea Brașovului, Nr. 11
• Săcele, Strada Câmpului, Nr. 97
• Zărnești, Strada Ciucaș, Nr. 13

Sistemul Scan & Go este deja folosit în zeci de magazine din București și din alte județe, fiind parte din strategia retailerului de a muta o parte din experiența de cumpărare în zona digitală.

Pentru un ghid video detaliat de utilizare al procesului Scan&Go puteți accesa pagina de Youtube Lidl România aici. 

În perioada 6–7 mai 2026, Centrul Cultural Reduta găzduiește cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului Concurs Național „Flori în Țara Bârsei”, un eveniment care aduce în prim-plan 16 tineri interpreți din România și Ucraina, dornici să-și afirme talentul în fața publicului și a juriului de specialitate.

Timp de două seri, începând cu ora 18:00, scena Redutei va fi animată de interpretări autentice de doine, balade și cântece tradiționale, dar și de recitaluri susținute de artiști consacrați.

Concurenții ediției 2026 a festivalului „Florin din Țara Bârsei”:

• ADAM Radu (Brașov)
• BĂZĂVAN Mihaela Andreea (Argeș)
• COJOCARU Daria (Gorj)
• HAMURAR Olena (Odesa, Ucraina)
• MAHU Cătălina Veronica (Botoșani)
• MIRON Simona (Brașov)
• MOLDOVAN Bianca (Suceava)
• MORARU Daria (Prahova)
• NIȘCOVEANU Mădălina (Vrancea)
• PUPĂZĂ Denisa (Mehedinți)
• RACOȚIA Miruna (Brașov)
• RĂSTOACĂ Alexandra (Suceava)
• SACARĂ Petruța (Iași)
• ȘUHANI Gabriela (Suceava)
• TIȘE Diana (Mureș)
• VÂRVĂRICI Georgiana (Bacău)

Prezentarea evenimentului va fi asigurată de Claudia Mirițescu.

În seara de 6 mai 2026, vor susține recitaluri Roxana Reche, Alexandru Pal, George Muraru și Flavia Cochirleanu, câștigătoarea Trofeului „Flori în Țara Bârsei” 2025. În cea de-a doua seară, pe 7 mai 2026, vor urca pe scenă Mariana Anghel, Adriana Irimieș, Polina Gheorghe și Claudia Mirițescu. Acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Plaiuri Transilvane, sub bagheta dirijorului Iosif Ioan Liviu, iar momentele coregrafice vor fi oferite de Ansamblul Folcloric Poienița.

Festivalul, dedicat tinerilor cu vârste între 16 și 25 de ani, își propune să descopere noi talente și să păstreze vii tradițiile autentice. Concurenții vor fi evaluați de un juriu de specialitate, care va puncta autenticitatea repertoriului, calitatea interpretării și respectarea costumului popular.

Intrarea este gratuită, pe bază de invitație, disponibilă la casa de bilete a Centrului Cultural Reduta.

La ediția 2025, trofeul festivalului a fost câștigat de Cochirleanu Flavia Maria din satul Bentu, comuna Gălbinași, județul Buzău.

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.