Un nou arbore s-a prăbușit duminică pe Aleea Brediceanu, în zona de sub Tâmpa, fără a provoca victime, a anunțat Primăria Brașov. Este vorba despre un paltin care a cedat, incidentul fiind considerat de autorități un nou avertisment privind riscurile pe care le pot reprezenta copacii aparent sănătoși.

„Din fericire, nu au fost înregistrate victime, însă situația reprezintă un nou semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le pot ascunde arborii aparent sănătoși”, au transmis reprezentanții municipalității printr-o postare pe rețelele de social media.

Aspectul exterior al unui arbore nu reflectă întotdeauna starea sa reală. Mulți copaci pot avea coroane verzi și un aspect viguros, însă în interior pot fi afectați de putregai, boli sau degradări structurale greu de observat fără o expertiză de specialitate.

În astfel de situații, stabilitatea arborilor poate fi compromisă, iar aceștia se pot prăbuși brusc, fie în urma unor fenomene meteorologice precum vântul și ploile abundente, fie chiar sub propria greutate.

„Acest incident demonstrează încă o dată cât de important este să lăsăm specialiștii să își facă treaba și să ținem cont de evaluările realizate de experții în domeniu. Atunci când aceștia identifică arbori care reprezintă un pericol și recomandă intervenții, măsurile nu sunt luate arbitrar, ci au ca scop protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, a mai transmis municipalitatea.

Nu este primul incident de acest fel înregistrat în acest an pe aleea de la baza Tâmpei. Mai mulți arbori s-au prăbușit în ultimele luni, deși la prima vedere păreau sănătoși. În acest context, Primăria Brașov amintește că încă de anul trecut a demarat o amplă evaluare a arborilor considerați potențial periculoși în zonă. În urma analizelor efectuate de specialiști, o parte dintre copaci au fost extrași sau toaletați, iar lucrările de monitorizare și intervenție vor continua și în perioada următoare.

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro), în urma unei investigații care a vizat modul de stabilire a indicelui ROBOR. Potrivit autorității, instituțiile de credit au încălcat regulile de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing.

Băncile vizate trebuie să prezinte, în termen de 60 de zile de la primirea motivării deciziei, planuri de măsuri menite să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Acestea vor fi analizate și aprobate de Consiliul Concurenței. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

„Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, a transmis instituția.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că investigația a vizat exclusiv conduita băncilor în perioada fixingului ROBOR și nu cadrul de reglementare al sectorului bancar.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat acesta.

Cum au fost împărțite amenzile

Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care trebuie să achite 875,74 milioane de lei. Alte amenzi importante au fost primite de Banca Comercială Română (577,36 milioane lei), Raiffeisen Bank România (442,49 milioane lei), UniCredit Bank (431,03 milioane lei), BRD-Groupe Société Générale (412,47 milioane lei) și ING Bank (405,91 milioane lei).

Pe lista instituțiilor sancționate se mai regăsesc CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, precum și Banca Transilvania pentru faptele atribuite OTP Bank România înainte de integrarea acesteia.

Ce a constatat autoritatea de concurență

Potrivit concluziilor investigației, băncile participante la stabilirea ROBOR ar fi făcut schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul indicelui în timpul procedurii de fixing.

„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective este redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ai căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale”, a explicat instituția.

Bogdan Chirițoiu susține că decizia se bazează pe un ansamblu de probe analizate în contextul întregii investigații.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Investigație începută în 2022

Autoritatea amintește că sancțiuni pentru practici similare au fost aplicate de-a lungul timpului și în Uniunea Europeană, respectiv în Statele Unite, iar reglementările privind stabilirea ratelor de referință au fost ulterior consolidate.

„Cu toate acestea, în urma acestei investigaţii, autoritatea de concurenţă a identificat comportamente anticoncurenţiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing. Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE. Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează instituția.

ROBOR este indicele de referință al pieței monetare interbancare utilizat la calculul dobânzilor pentru creditele acordate companiilor și instituțiilor publice, dar și pentru o parte dintre împrumuturile contractate de persoanele fizice înainte de introducerea IRCC, în 2019.

Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Punerea în aplicare a sancțiunilor revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Băncile pot contesta hotărârea la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu sprijinul Inspectoratului Poliției Județului  Brașov – Serviciul de Investigații Criminale, a anunțat că a finalizat cercetările și a dispus trimitere în judecată a doi inculpați cercetați pentru luare de mită, fals intelectual, complicitate la luare de mită.

„Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Braşov”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Mită  de la 700 lei la 4.235 lei

Conform procurorilor,  în perioada august 2024 – ianuarie 2026, unul dintre inculpați, consilier în cadrul Diecției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a luat mită 4.000 lei, 900 lei, 4.235 lei, 2.000 lei, 3.000 lei, 1.500 lei, 1.500 lei și 700 lei de la opt agenți economici din municipiul Brașov și din stațiunea Poiana Brașov pentru obținerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor și pentru autorizarea sanitar-veterinară a unor vehicule.

De asemenea, s-a stabilit că în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026, primul inculpat a fost ajutat de un alt inculpat (persoană fără calitate specială) să ia mită sumele de 4.000 lei și 900 lei, cel de-al doilea inculpat fiind cel care s-a întâlnit cu mituitorii și a primit sumele de bani.

„În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale, confiscării extinse ori pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare asupra sumelor de 46.860 lei, 950 euro, 82 dolari americani aparținând inculpatului – consilier în cadrul DSVSA Brașov”, a mai comunicat  Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.