Ramai la curent!

Prima Pagina

12 foraje la 30 de metri pentru a vedea dacă solul poate susține clădirea noului spital al Brașovului. Studiul geotehnic este estimat la 274.226 lei

Publicat

in

Municipalitatea brașoveană a lansat  o licitație cu o valoare estimată  274.226 lei (fără TVA) pentru realizarea studiului geotehnic pentru Spitalul Clinic Regional de Urgență Brașov. Conform anunțului licitației, ofertele pot fi depuse până în 20 ianuarie, iar termenul de finalizare a studiului este de două luni de la data emiterii ordinului de începere a serviciilor. 

Pentru a se stabili caracteristicile solului vor fi realizate 12 foraje la adâncimea de 30 de metri și vor fi monitorizate apele subterane. De asemenea, consultantul va propune măsurile necesare pentru protejarea clădirii de efectele apelor subterane, dar și ce impact va acea construcția asupra pânzei freatice. 

Spitalul Clinic Regional de Urgență Brașov va funcționa într-o clădire cu subsol, parter și minim cinci etaje. Capacitatea acestuia va fi de aproximativ 800 de paturi, iar pentru fiecare pat va fi alocată o suprafață de 135 mp. În documentația aferentă licitației se mai arată că această clădire va trebui să fie „flexibilă, adaptabilă și permisivă la schimbările legate de funcțiuni și numărul de pacienți”, să folosească surse sustenabile de energie și să respecte toate standardele europene privind igiena, calitatea și siguranța. 

 În ce stadiu este proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov

 Pentru construirea spitalului a fost alocată o suprafață de 18 hectare de teren, printr-o lege votată de Parlament în anul 2016. De asemenea, prin ordine ale Ministrului Sănătății a fost aprobată structura unității sanitare și arondarea județelor Brașov, Covasna și Harghita la această unitate sanitară. 

Tot în ceea ce privește demersurile birocratice, pentru zona în care va fi construit spitalul a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal. 

Totodată, în această perioadă se lucrează la rețeaua de apă și canalizare, iar pentru alimentarea cu energie electrică a fost rezervată o suprafață de teren de 2.000 mp, pentru construirea unei stații de transformare, dar se vor face și lucrări de deviere a unei rețele de înaltă tensiune care trece prin zonă. 

În această perioadă, pentru Spitalul Clinic Regional de Urgență se lucrează la Studiul de fezabilitate, document ce ar trebui să fie gata la finalul lunii viitoare. Ulterior, având la dispoziție valiarea estimată a investiției, se va căuta și o sursă de finanțare. De altfel, pentru construirea spitalului este luată în calcul varianta parteneriatului public-privat, dar a fost lansată și varianta unei finanțări europene. 

Proiectul noului spital este elaborat în baza unui contract de consultanță încheiat de Primăria Brașov cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. 

Investitii

Lucrări întârziate la Pavilionul din Zărnești al Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov. Pacienții vor sta până la finalul anului la Căminul pentru persoane vârstnice din Noua

Publicat

in

Încheiat pentru o perioadă de un an, respectiv 11 iunie 2025 – 11 iunie 2026, protocolul încheiat între Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov și Direcția de Asistență Socială Brașov va fi prelungit până la data de 31 decembrie 2026.

În baza acestui protocol, pacienții internați la Pavilionul din Zărnești al spitalului brașovean au fost mutați temporar în mai multe spații din Căminul pentru Persoane Vârstnice Brașov, astfel încât să se asigure front de lucru pentru firma care reabilitează clădirea de la Zărnești.

Prelungirea acestui protocol urmează să fie aprobată în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 7 mai, dar și de Consiliul Local Brșaov, cel mai probabil în ședința de plen din luna mai.

Lucrările vor fi gata în luna iulie

Solicitarea de prelungire a protocolului a fost depusă la Consiliul Județean Brașov de conducerea Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, care a anunțat că  lucrările de reabilitare a clădirii din Zărneşti nu au fost finalizate până în prezent, termenul estimat pentru rerminarea acestora acestora fiind data de 31 iulie 2026.

„Ulterior finalizării lucrărilor, pentru reluarea activității în locaţia din Zărneşti este necesară parcurgerea procedurilor legale privind obținerea autorizației de securitate la incendiu (ISU) şi a autorizației sanitare de funcționare, demersuri care necesită un interval suplimentar de timp. În vederea asigurării continuității activității medicale şi a serviciilor acordate pacienților internați în cadrul Secției Psihiatrie Cronici Zărneşti, vă rugăm să analizați şi să aprobați prelungirea duratei Protocolului de colaborare până la data de 31 decembrie 2026”, au precizat reprezentanții spitalului brașovean.

Secţia exterioară din Zărneşti a spitalului a intrat reabilitare la începutul anului trecut. Prin acest proiect se realizează lucrări de eficientizare energetică a clădirii cu parter, două etaje şi pod, în care sunt internaţi pacienţii. 

Pentru finanţarea lucrărilor la clădirea de la Zărneşti, Consiliul Judeţean Braşov a obţinut o finanţare europeană nerambursabilă, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Citește mai departe

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Cotidian

Pui de urs, capturat de lângă Valea Cetății din Râșnov și mutat la câțiva kilometri distanță. Animalul a fost dus la distanță de zonele locuite, anunță autoritățile locale

Publicat

in

Un pui de urs care s-a obișnuit să se plimbe prin zona Peșterii din Valea Cetății din Râșnov a fost capturat și relocat în altă zonă.

Prezența animalului a fost reclamată de concesionarul Peșterii Valea Cetății, iar intervenția a fost realizată de o echipă formată din reprezentanți ai Ocolului Silvic, ai Jandarmeriei, un medic veterinar și primarul orașului, Horia Motrescu.

„Animalul a fost capturat în jurul orei 14.30, crotaliat și relocat în zona Provița din Glăjărie, departe de zonele locuite”, a anunțat primarul Râșnovului.

Practic, puiul de urs a fost mutat la câțiva kilometri distanță și, dacă nu găsește hrană în pădure sau este alungat de alți urși, este foarte probabil să revină în zona de unde a fost capturat.

Citește mai departe

Trending