Cotidian
Cetățenii întreabă, instituțiile se (pre)fac că răspund. Transparenţa, o piatră de moară de piciorul autorităților publice din Regiunea Centru. VEZI AICI REACTIA INSTITUTIILOR DIN BRASOV

sursa: romaniacurata.ro
Transparenţa este încă un punct nevralgic al instituţiilor publice, în ciuda Legii 544/2001 care stabileşte termene clare pentru răspuns la solicitările de informaţii de interes public. România Curată a verificat, în perioada septembrie – noiembrie, gradul de transparenţă al autorităţilor publice din Regiunea Centru, trimiţând solicitări de informaţii, în baza Legii 544, către prefecturile, consiliile judeţene, primăriile de reşedinţă şi inspectoratele şcolare judeţene. Instituţiile au primit câte trei solicitări de informaţii, referitoare la raportul de activitate pe anul 2013, dezbaterile publice organizate, respectiv concursurile pentru selecţia de personal.
Din 72 de solicitări transmise instituţiilor din Regiunea Centru, 30 au primit răspuns, însă nu toate în termenul de 30 de zile.
Rapoartele de activitate, de negăsit pe site-urile consiliilor judeţene
Rapoartele de activitate au fost puse la dispoziţie, la cerere, de două prefecturi, 4 IŞJ-uri, două CJ-uri şi două primării.
Cele mai prompte răspunsuri au venit din partea primăriilor din Braşov (4 zile) şi Sibiu (5 zile), care pun la dispoziţia cetăţenilor rapoarte detaliate, uşor de găsit pe site-urile proprii. Primăriile din Alba, Harghita, Covasna şi Mureş nu au trimis niciun răspuns.
Consiliile judeţene din Mureş şi Harghita au pus la dispoziţie rapoartele de activitate în 13, respectiv 14 zile, în timp ce CJ-urile din Alba, Braşov, Covasna şi Sibiu au ignorat cererea, iar documentul nu e de găsit nici pe site-urile lor. În cazul CJ Harghita, raportul de 197 de pagini este bilingv, în română şi în maghiară. Printre informaţiile din raport este şi aceea conform căreia în 2013 CJ Harghita a organizat nu doar conferinţe de presă ci şi „instruiri profesionale pentru reprezentanţii presei“ (!)
Dintre prefecturi, doar cele din Mureş şi Alba au transmis la cerere raportul de activitate. Prefectura judeţului Mureş a răspuns în 6 zile, în raportul său de activitate accentul fiind pus pe relaţia cu mass-media. Practic, în peste 60 de pagini din cele 121, sunt ataşate 115 materiale materiale de presă emise în 2013 de instituţie.
În cazul Prefecturii Alba, raportul arată că „obiectivele cuprinse în Programul de Guvernare au fost realizate în proporţie de 90,07 % la nivelul judeţului, prin 590 acţiuni”. Una dintre reuşitele majore evidenţiate de instituţie este elaborarea şi fundamentarea proiectului de HG care a dus la desfiinţarea Spitalului orăşenesc Tg. Ocna.
Dintre inspectoratele şcolare judeţene, 4 au pus la dispoziţie link-uri către raportul de activitate detaliat pe 2013: Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu, timpul necesar transmiterii rapoartelor de activitate fiind cuprins între una şi trei zile.
Dezbaterile, puţine. Informaţiile despre dezbateri, si mai puţine!
Informaţii despre dezbaterile publice au oferit 3 CJ-uri, două primării, o prefectură şi un inspectorat şcolar.
Doar trei dintre cele şase consilii judeţene au răspuns cererilor: Alba, Covasna şi Harghita. Cel mai rapid răspuns – în 6 zile, a fost transmis de CJ Sibiu, care a anunţat că a organizat dezbateri publice pentru şapte proiecte de hotărâri, pe care le-a postat pe site-ul instituţiei, la secţiunea Transparenţă decizională. CJ Harghita, în schimb, a avut nevoie de 33 de zile pentru a anunţa că în 2013 nu a organizat nicio dezbatere!
Din cele şase primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, au răspuns doar două: Braşov şi Sibiu.
În cinci zile, Primăria Sibiu a răspuns că a postat pe site-ul instituţiei 15 proiecte de acte normative. „Nu au existat solicitări din partea persoanelor sau organizaţiilor interesate, motiv pentru care nu au fost dezbateri publice ale proiectelor de acte normative publicate”, au comunicat reprezentanţii municipalităţii sibiene.
Primăria Braşov a răspuns în 19 zile că a organizat două dezbateri publice, una privind bugetul local, iar cealaltă vizând Regulamentul de creştere a animalelor. „O parte din propunerile făcute în cadrul acestor întâlniri au fost incluse în proiectele de hotărâre”, se arată în răspuns. Care sunt acelea, nu a fost specificat.
Prefecturile din Regiunea Centru au fost şi mai apatice! Din şase, a răspuns una singură, cea a judeţului Mureş (5 zile) care a anunţat că nu a elaborat proiecte de acte normative, „prin urmare nici nu a fost nevoie de organizarea unor dezbateri publice și nici nu au existat cereri în acest sens”.
Un răspuns similar a oferit şi IŞJ Mureş, singurul inspectorat şcolar, din cele 6 din Regiune, care a răspuns acestei întrebări.
Taxe pentru răspunsuri complete despre concursurile pe posturi
Solicitării privind organizarea unor concursuri au răspuns 4 primării, două prefecturi, 5 consilii judeţene şi două inspectorate şcolare judeţene.
Dintre cele şase consilii judeţene ale Regiunii Centru, unul singur nu a răspuns solicitării de informaţii – cel din Covasna. CJ Alba, Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu au avut nevoie, în medie, de 18 zile pentru a culege datele şi a transmite răspunsurile. În afara termenului de 30 de zile a răspuns CJ Harghita, care a transmis situaţia selecţiilor de personal. Nu a precizat însă câştigătorii concursurilor, invocând prevederile Legii nr. 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. CJ Braşov a răspuns în 26 de zile, însă link-urile oferite pentru informaţii nu se deschid!
Primăriile care au dat informaţii despre concursuri – Braşov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi Sibiu au avut, în medie, nevoie de 19 zile pentru a trimite informaţiile solicitate. Recordul negativ aparţine primăriei Miercurea Ciuc care a trimis abia dupa 34 de zile informaţiile despre cele 12 proceduri de selecţie. Acest răspuns târziu este şi incomplet: arhiva de anunţuri la care face trimitere pe site cuprinde doar postări din perioada 2008-2011 şi din acest an!
Primăriile Braşov şi Covasna au răspuns în termen. Dar pentru informaţii complete au cerut taxe pentru eliberarea xerocopiilor după anunţuri, valoarea acestora fiind de 17 lei, respectiv 14 lei.
Informaţii complete au oferit prefecturile din Harghita şi Mureş. Cele din Braşov, Alba, Covasna şi Sibiu nu au răspuns deloc.
Dintre inspectoratele şcolare, doar două au transmis informaţiile solicitate, în termen. IŞJ Mureş a răspuns după o zi că nu a organizat vreun concurs. IŞJ Harghita a transmis acelaşi răspuns, dar… în 25 de zile!
Judecând după răspunsurile transmise (sau nu) de instituţiile care fac obiectul acestei verificări, Covasna este judeţul din Regiunea Centru care oferă cel mai scăzut grad de transparenţă privind informaţiile de interes public. Din 12 solicitări transmise către instituţiile din Covasna, una singură a primit răspuns. La polul opus se află judeţele Mureş şi Harghita, cu câte 8, respectiv 7 răspunsuri la cele 12 solicitări de informaţii.
În cazul judeţului Harghita însă, se observă că unele instituţii (CJ, primăria Miercurea Ciuc), depăşesc cu regularitate termenul legal de 30 de zile în care ar trebui să ofere informaţiile solicitate.
IŞJ Alba, CJ Covasna, primăriile Alba Iulia şi Târgu Mureş şi Prefectura Braşov au ignorat toate cererile de informaţii transmise de SAR.
În topul instituţiilor care au răspuns solicitărilor se află, în schimb, Consiliul Judeţean Harghita (3/3), Primăria Braşov (3/3), Prefectura Mureş (3/3) şi IŞJ Mureş (3/3).
În consecință, mai este mult de lucru la capitolul transparenței instituțiilor publice, fie la nivel național, fie la nivel local.
Voi ce probleme ați întâmpinat atunci când ați interogat instituțiile statului?
sursa: romaniacurata.ro
Cotidian
Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.
De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.
„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.
O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.
În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.
Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.
Conflict între primari și premier
De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.
„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.
Cotidian
Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.
Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.
„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.
Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.
Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:
„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.
Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.
Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile
De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.
„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.
În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.
Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.
Sindicatul din TSA are un nou lider
În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.
Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.
Cotidian
IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.
Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.
O adaptare din mers
„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.
După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.
„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.
12 elicoptere H 225 pentru Armata Română
Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.
Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.
IAR Brașov pe profit în anul 2025
IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.
Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.
-
Cotidian8 ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian9 ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov6 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educație6 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina3 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidian7 zile agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian5 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
