Ramai la curent!

Cotidian

15 obiceiuri care pot transforma 2022 într-un an ECO

Publicat

in

Suntem înconjurați de informații despre ecologie, mediu curat și obiceiuri sănătoase, iar în fiecare an ne propunem să recurgem la învățăturile ecologice pentru a contribui la sănătatea planetei, dar parcă nu știm cu ce să începem. Pentru a ne face alegerea mai ușoară, specialistul în reciclare Bogdan Constantinescu, manager general al companiei de salubritate Brai-Cata a întocmit o listă cu 15 obiceiuri care pot transforma 2022 într-un an ECO și în punct de pornire pentru un stil de viață sustenabil.  

  1. Reutilizabil e noul cool și când e vorba despre sacoșele pentru cumpărături. Din rafie sau din materiale textile aceste plase încăpătoare și rezistente trebuie să înlocuiască toate pungile din plastic, aflate în dulapul din bucătărie și în portbagajul mașinii.  

  2. Cumpărăturile vrac sunt mai economice și mai sustenabile, aș că nu e nevoie să puneți neapărat bananele în punga de unică folosință pentru care plătiți minimum 10 bani, doar ca să o aruncați în coșul de gunoi de acasă! Puteți cântări legumele și fructele neambalate, etichetând doar una din ele sau puteți investi în câteva plase reutilizabile, pentru a cântări mai ușor produsele, oricând mergeți la cumpărături. 
  1. Oferiți o șansă paharelor și sticlelor reutilizabile, fie ele pentru cafea, apă sau suc de fructe, în defavoarea celor de unică folosință! Plasticul nu mai e de mult fantastic și când e de unică folosință nu e nicidecum reciclabil!  
  1. Sortarea gunoiului înseamnă grijă pentru planetă, iar reciclarea este motto-ul lumii noi, așa că tot ce trebuie să faceți este să adoptați separarea deșeurilor, provocându-vă să creșteți constant cantitatea de reciclabile, diminuând-o pe cea de deșeuri reziduale!  
  1. Donați hainele pe care nu le purtați, mai ales că la fiecare început de anotimp revizia dulapului este un fel de regulă, pentru toată lumea. Hainele, pantofii, accesoriile și chiar jucăriile pe care copiii nu le mai găsesc atât de atractive pot ajunge într-unul din magazinele caritabile, bucurând alte suflete. Atenție, însă pot fi donate doar lucrurile bune de purtat/ jucat!  
  1. Trecerea la becurile cu LED-uri înseamnă grijă pentru mediu dar și pentru buget, venind cu un consum redus de electricitate, în aceste vremuri în care fiecare factură de energie poate fi o surpriză neplăcută. Nu trebuie înlocuite toate cele cu filament o dată, dar treptat trebuie înlocuite. 
  1. Verificați etanșeitatea ferestrelor și a ușii de la intrare, pentru că închiderea imperfect a acestora poate conduce la cheltuieli inutile pentru încălzire, respective, răcorire, în sezonul cald. 
  1. Gata cu aparatele în standby! În caz că nu știați, această energie de așteptare se mai numește și sarcină-vampir sau încărcare-fantomă, pentru că poate adăuga până la 10% în plus, la factura de energie electrică! Ca să nu scoateți tot timpul consumatorii din priză, puteți recurge la alimentatoare cu buton pornit/ oprit.  
  1. Deveniți verde și când faceți curățenie! Puteți renunța treptat la substanțele chimice de curățare, revenind la rețetele eco ale bunicii, pe bază de oțet, bicarbonat de sodiu, suc de lămâie, alcool și săpun natural. 
  1. Transformați curtea în grădina sănătății! Un teren oricât de mic poate fi folosit pentru binele întregii familii. Plantarea unui pom fructifer și organizarea unor rânduri de condimente proaspete sau legume ușor de îngrijit pot fi susținute prin prepararea de compost într-un recipient de mici dimensiuni, cu ajutorul resturilor vegetale provenite din bucătărie. 
  1. Ținta: zero risipă alimentară! Am mai spus-o și repetăm: o mare parte din deșeurile ajunse la gropile de gunoi constau în alimente aruncate, iar această problemă este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră produse de om. Prin urmare, gătiți doar cât consumați și valorificați la maximum ingredientele pe care le aveți deja, în loc să cumpărați altele. 
  1. Party, dar fără baloane! Știm că dau o notă de veselie oricărui spațiu și îi bucură pe copii, dar sunt un dezastru pentru mediu! Plasticul sau latexul din care sunt făcute baloanele se descompun în foarte mulți ani, în gropile de gunoi. 

  2. În această perioadă în care online-ul a devenit atât de prezent în viețile noastre, doar cumpărăturile locale ne mai pot ajuta să reducem cantitatea de deșeuri provenite din ambalajele coletelor! Magazinele din apropierea casei sau un atelier mic vor pune produsul cumpărat în cel mult o pungă din hârtie, în timp ce, în colete, produsele sunt în plastic, hârtie și carton lipit cu mult scotch.

  3. Începeți provocarea „X zile fără deșeuri”! Dacă 30 de zile vi se par multe, începeți cu 7 zile și încercați ca în acest timp să generați cât mai puține deșeuri reziduale. Pot fi strânse reciclabile, pot fi puse resturi vegetale la compostat, dar nu poate fi aruncat nimic la gunoi. Exercițiul vă va ajuta să regândiți modul în care faceți cumpărăturile, dar și felul în care le consumați. 
  4. Înainte de a cumpăra orice – alimente, haine, accesorii, decorațiuni, electrocasnice – faceți o pauză de câteva zeci de secunde între momentul în care aveți impulsul de a scoate portofelul și efectuarea plății, răspunzând la întrebările: „Chiar îmi trebuie acest lucru?” și „Sigur îl voi consuma/ purta/ utiliza?”. Abia după aceea, dacă „da”-urile sunt convingătoare, cumpărați-l!

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending