Connect with us

Stiri Brasov

Expoziția „Predicțiile pământului. Despre gândirea și practica ecologică”, vernisată la Muzeul de Artă Braşov

Published

on

Muzeul de Artă Braşov va găzdui, timp de aproape o lună şi jumătate, o expoziţie de artă contemporană pe teme ecologice, în cadrul căreia vor fi prezentate lucrări semnate de mai mulţi artişti români.

Expoziţia intitulată „Predicţiile pământului. Despre gândirea şi practica ecologică” a fost iniţiată de Muzeul Naţional Cotroceni în 2021, sub înaltul patronaj al preşedintelui României, fiind prezentată în 2022 publicului din Paris, Luxemburg şi Londra. 

„Expoziţia „Predicţiile pământului. Despre gândirea şi practica ecologică” prezintă o selecţie de artişti români contemporani care abordează provocările ecologice ale ultimelor decenii într-o viziune proprie şi în medii artistice variate, de la desen, colaj, fotografie, obiect, sculptură, video-art, instalaţii media, instalaţii de sunet, la intervenţii site-specific”, se arată într-un comunicat de presă, remis de instituţia muzeală.

Lucrările aparţin artiştilor Elena Adorian, Olimpiu Bandalac, Cătălin Burcea, Sergiu Chihaia, Ciprian Ciuclea, Claudiu Cobilanschi, Ştefan Radu Creţu, Liviu Epuraş (EPV), Laszlo Forrai, Cosmin Paulescu, Dan Perjovschi, Dan-Raul Pintea, Bogdan Raţa, Saint Machine, Florin Ştefan, Iulia Toma, Mihai Zgondoiu, studenţi UVT Arte şi UNArte. 

„Tema curatorială a expoziţiei ‘Predicţiile Pământului. Despre gândirea şi practica ecologică’ aduce în prim plan un discurs angajat (şi asumat) prin care artiştii îşi prezintă vizual opiniile filosofice, spirituale, activiste sau estetice. Raportarea la timp şi spaţiu este necesară mai ales atunci când analizăm şi comparăm date. Modul în care şi-au conceput lucrările a fost la fel de important precum lucrarea finală expusă. Aceste ‘forme de dialog’ sunt prezentate într-un soi de laborator al cunoaşterii prin care privitorul relaţionează profund la nivel mental şi emoţional. Se fac dezvăluiri. Se ridică semne de întrebare. Predicţiile sunt şi ele parte din acest dialog non-verbal”, menţionează curatorul expoziţiei, Mihai Zgondoiu. 

Vernisajul va avea loc vineri, 21 aprilie, începând cu ora 18,00, şi va fi urmat de un dialog cu artiştii Dan Perjovschi, George Roşu şi Mihai Zgondoiu. 

„În cadrul evenimentului Artist Talk, desfăşurat sâmbătă, 22 aprilie 2023, începând cu ora 12,00, se va dezbate rolul artei în contextul ecologic actual, activismul realizat prin intermediul artelor vizuale, impactul protestelor şi posibile răspunsuri la interogări despre viitorul planetei”, se mai arată în comunicat. 

Intrarea la aceste evenimente este liberă şi nu necesită rezervare prealabilă.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 21 aprilie – 4 iunie şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10,00 – 18,00. 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Stiri Brasov

Geantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local

Published

on

O geantă uitată într-un spațiu public al Direcției Fiscale Brașov a pus, preț de câteva zeci de minute, pe jar un contribuabil. În interior se aflau documente importante, bunuri personale și o sumă considerabilă de bani. Finalul, însă, nu a fost unul nefericit.

Incidentul a avut loc în 10 februarie, când polițistul local Iftimie Marius, aflat în serviciu în incinta instituției, a observat geanta abandonată într-o zonă accesibilă publicului. În contextul aglomerației zilnice, obiectul ar fi putut trece ușor neobservat sau ar fi putut ajunge pe mâini nepotrivite.

Agentul a verificat situația și a demarat imediat procedurile pentru identificarea proprietarului. În scurt timp, persoana care își pierduse bunurile a fost găsită și a reintrat în posesia genții, cu tot conținutul acesteia intact.

Pentru proprietar, momentul a însemnat recuperarea unor valori importante, dar mai ales recâștigarea liniștii. Pentru Poliția Locală Brașov, episodul este prezentat drept un exemplu de responsabilitate și vigilență în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Un gest care poate părea minor, dar care, într-o societate în care astfel de situații nu au întotdeauna un deznodământ fericit, capătă o semnificație aparte.

Continue Reading

Educație

Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris

Published

on

Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.

Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.

„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor

Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.

Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.

Cine este Rodica Bretin

Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Trending