Ministerul Educației anunță investiții în campusuri studențești. A deschis apelul de proiecte şi pune la dispoziţie 259 milioane de euro pentru crearea şi modernizarea infrastructurii universitare. Universitatea Transilvania are în construcţie propriul campus nou
Ministerul Educației a anunțat că va aloca universităţilor din România peste 143 de milioane de euro pentru pentru construcția de campusurile studențești și peste 116 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii universitare. Banii vin din fonduri europene. Joi, Ministerul Educaţiei a deschis apelurile de proiecte pentru „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spaţiu academic echitabil”şi pentru „Construcţia infrastructurii universitare pentru campusurile viitorului”.
50% din studenţii înscrişi în primul an, la licenţă, provin din alte localităţi
Inițiativa de construire a unor campusuri noi şi modernizare a acelor existente a pornit din nevoia stringentă de spații suplimentare și de spații conforme cu normele actuale pentru studenți. Potrivit unor studii, în prezent, un număr mare de universități din România nu au capacitatea suficientă pentru a caza studenții, numărul studenților din alte localități față de cea unde se află universitatea fiind într-o creştere constantă.
„Mai concret, peste 50% dintre studenții înscriși în primul an de licență provin din alte localități, ceea ce indică faptul că existența căminelor reprezintă o cerință-cheie a infrastructurii universitare. În universitățile situate în marile orașe, cei mai mulți dintre studenți provin din alte județe. Există centre universitare care atrag studenți preponderent din regiunea în care se situează și altele care atrag studenți din mai multe regiuni.”, se arată în ghidul solicitantului pentru construcția de campusuri, publicat de Ministerul Educației.
Astfel, prin prezentele inițiative, în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat acreditate, se vor furniza spații de recreere și lectură, facilități de cazare și cantine. Noile locuri vor îndeplini obiectivul de a reduce necesarul de energie primară cu cel puțin 20% față de cerințele pentru clădirile cu un consum de energie aproape zero, în conformitate cu orientările naționale, aceasta fiind confirmată prin certificate de performanță energetică, nZEB plus.
Prin intermediul programului de finanțare gândit de MEN, va fi dezvoltată infrastructura universitară, de la cămine, la cantine și zone de agrement, din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, acestea având posibilitatea de a primi subvenții pentru edificarea spațiilor de cazare, facilităților de masă, zonelor de agrement și lectură din cadrul campusurilor.
40% din totalul spaţiilor de recreere şi a locurilor de cazare vor fi destinate studenţilor din medii defavorizate
În ghidul solicitantului pus la dispoziție de Minister este menționat faptul că cel puțin 40% din totalul spațiilor de recreere, din numărul locurilor de cantină și din numărul locurilor de cazare modernizate vor fi alocate pentru studenții din medii defavorizate. Cei care beneficiază de bursă socială vor avea întâietate pentru a obține locuri în infrastructura universitară modernizată.
„Prin prezentul apel, la nivelul instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate se vor asigura spații de recreere și lectură, locuri de cazare și cantine, modernizate și date în folosință.
Referitor la spațiile de recreere și lectură, cel puțin 90% din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.
În ceea ce privește modernizarea căminelor și a cantinelor, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ceva conduce la o creștere cu 30% a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90% din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice”, se precizează în ghid.
Zone de agrement şi lectură, restaurante şi locuri de cazare în campusurile studenţeşti
Vor fi investite peste 143 de milioane de euro pentru inițiativa de proiecte referitoare la dezvoltarea infrastructurii universitare prin campusuri studențești noi. Investiția se referă la construirea următoarelor categorii de facilități:
zone de agrement și lectură (5.020 de locuri construite);
restaurante (3.500 de locuri construite);
internate (4.600 de locuri construite), conform postării realizate de Ministerul Educației pe pagina sa oficială de Facebook.
Apel deschis pentru proiecte de modernizare a campusurilor existente
Într-un apel de proiecte lansat joi, Ministerul a fost menționat şi faptul că alocă 116 milioane lei, tot din fonduri europene, pentru modernizarea campusurilor. Iniţiativa se referă la următoarelor tipuri de infrastructură:
spații de recreere și lectură (14.500 de locuri modernizate);
cantine (3.125 de locuri modernizate);
cămine (14.530 de locuri modernizate).
Oare universitățile românești vor profita de aceste oportunități?
Întrebarea legitimă care se pune este dacă universităţile din România vor ține cont de faptul că un campus are nevoie de modernizarea constantă a camerelor, cantinelor și spațiilor de recreere și lectură, pentru a oferi studenților o experiență educațională și de viață îmbunătățită.
Camerele, care lasă de dorit în cele mai multe campusuri, ar trebui să fie bine echipate și confortabile, ceea ce ar contribui la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea bunăstării studenților în timpul anilor de studiu.
Spațiile moderne de lectură și studiu pot stimula concentrarea și productivitatea studenților, în timp ce, spațiile de recreere modernizate pot fi locuri ideale pentru interacțiunea socială, dezvoltarea prieteniilor și organizarea de evenimente studențești, lucruri esențiale, mai ales atunci când tinerii se mută într-un alt oraș pentru a-și realiza studiile universitare.
În general, un campus cu facilități moderne și spații bine întreținute poate fi un factor important în atragerea studenților și în încurajarea lor să rămână în cadrul instituției pe toată durata studiilor și, de ce nu, un astfel de spațiu poate fi mai atractiv pentru studenții internaționali.
În orașe precum Oradea și Ploiești au început deja construcțiile pentru noi spații de cazare universitare
La Oradea în iulie 2022 a început excavarea fundației pentru două cămine studențești, iar în primăvara acestui an se anunța acoperirea primului etaj al celui de-al doilea cămin. Aceste spațiile de cazare, ce vor avea structura de tipul P+4, vor fi prevăzute cu lift, zonă de alimentație și chiar cu încălzire în pardoseală.
Campus Oradea
La începutul anului Consiliul Județean Prahova a înaintat o propunere pentru crearea unui complex universitar, ce va cuprinde facilități de cazare, infrastructură sportivă, zone de relaxare și agrement, laboratoare echipate cu tehnologie de vârf și clădiri administrative.
Campus Ploieşti
În primăvară, proiectul a fost declarat a fi eligibil și urmează ca în Prahova să înceapă ridicarea unuia dintre cele mai moderne campusuri din țară, conform Președintelui Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu.
Universitatea Transilvania are în construcţie un campus, în spatele Aulei „Sergiu Chiriacescu”
Universitatea Transilvania are şi ea în construcţie un nou campus, în spatele Aulei „Sergiu T. Chiriacescu” de pe strada Traian Grozăvescu. Proiectul pentru un nou campus, în zona Aulei a fost propus de Universitate Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) încă din 2018, iar în 2020 au fost aprobaţi şi indicatorii tehnico-economici, investiţia fiind estimată la 42,034 milioane lei.
Potrivit proiectului propus de Universitatea „Transilvania“, în spatele Aulei, în locul actualei parcări, va fi construit un nou cămin, pe 1.200 de metri pătraţi, cu 103 de camere, dintre care una pentru persoanele cu dizabilități, într-o clădire nouă care să aibă 4 sau 6 niveluri.
Capacitatea de cazare va fi de 206 locuri, în fiecare cameră urmând să fie cazate câte două persoane. Fiecare cameră va avea baie proprie, dar și balcon. Căminul va mai avea un spaţiu multifuncţional, cabinet medical, sală de lectură, spălătorie şi uscătorie, sală de mese şi alte facilităţi necesare studenţilor. În exterior sunt prevăzute trotuare, rasteluri pentru biciclete, platformă pentru colectarea deşeurilor, zone de acces auto şi spaţii verzi.
Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.
Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.
Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.
În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni. Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.
„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.
La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990
La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.
Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.
Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.
„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.
Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol
Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.
Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.
Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990
În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.
A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.
La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.
Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.
Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.
Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE
Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.
Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.
Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.
O rană deschisă a istoriei recente
Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.
La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.
Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.
Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.
„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.
Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.
Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login