Ramai la curent!

Cotidian

ÎN DEZBATERE. Timp de o lună, brașovenii pot spune dacă e bun sau rău Planul Integrat de Calitate a Aerului. Care sunt propunerile Primăriei Brașov pentru un aer mai curat

Publicat

in

Cu o întârziere de multe luni, Primăria Brașov a finalizat proiectul Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), însă până la intrarea în vigoare a acestuia vor mai trece câteva luni. Deocamdat[, până în 9 septembrie, PICA este în dezbatere publică. După ce se primesc observațiile și recomandările, acestea se centralizează, iar unele dintre ele se includ în varianta finală a planului. Apoi, varianta finală a PICA va fi transmisă spre avizare la nivel național de către Comisia de Evaluare a Calității Aerului, din cadrul Agenției Națională pentru Protecția Mediului, iar apoi propus spre aprobare Consiliului Local Brașov. În cel mai fericit caz, PICA 2023 – 2027 va intra în vigoare spre finalul acestui an, asta în condițiile în care acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în data de 1 ianuarie 2023.

Ce și-a propus Primăria Brașov prin noul PICA

Municipalitatea brașoveană a anunțat că obiectivul noului plan este ca până în anul 2030, emisiile de dioxid de carbon (CO2) trebuie reduse cu 55% față de anul de referință 2019. Pentru a atinge acest obiectiv, prin PICA au fost stabilite 22 de măsuri care vor reduce poluarea aerului cu NOx (oxizi de azot), NO2 (dioxid de azot) și PM – uri (particulele de praf în suspensie).

În noul PICA sunt propuse mai multe măsuri pe termen lung pentru reducerea concentrației de oxizi de azot și particule în suspensie, responsabili de boli respiratorii sau chiar cardio-vasculare. Conform studiului care a stat la baza elaborării acestui plan, traficul, activitatea industrială, dar și modalitățile de încălzire a locuinței sunt principalii factori care afectează calitatea aerului.

Cele 22 de măsuri propuse spre consultare brașovenilor acoperă cea mai mare parte a tipurilor de poluare a aerului care afectează orașul nostru. O parte dintre acestea sunt deja în derulare, iar altele vor intra în implementare în următoarea perioadă – cum ar fi transportul alternativ, de exemplu cu bicicleta, gratuitate de parcare pentru cei cu autoturisme electrice sau hibride plug-in. Sunt propuse și acțiuni care vor fi introduse etapizat și în funcție de stadiul implementării celorlalte măsuri – de exemplu interzicerea, în anumite zone și perioade, a mașinilor cu norme inferioare de poluare sau o nouă politică de parcare în zonele aglomerate.

Brașovenii pot consulta Planul Integrat privind Calitatea Aerului pe site-ul primăriei: https://www.brasovcity.ro/ro/mediu#PLANURI

Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, sau utilizând mijloace electronice la adresa mediu@brasovcity.ro, până la data de 09.09.2023.

Care sunt cele 22 de măsuri:

Măsura 1.1 – Creșterea gradului de folosire a transportului public și încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun pentru fluidizarea traficului;

Măsura 1.2 – Creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport electrice;

Măsura 1.3 – Creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport electrice;

Măsura 1.4 – Promovarea transportului public prin introducerea unui sistem de informare în timp real cu privire la serviciile de transport, serviciul eTicketing;

Măsura 1.5 – Gestionarea traficului prin realizarea unui pasaj rutier;

Măsura 1.6 – Acordarea de facilități de parcare pentru proprietarii de mașini electrice și plug-in hibrid;

Măsura 1.7 – Interzicerea mașinilor cu norme inferioare de poluare pe teritoriul Municipiului Brașov;

Măsura 1.8 – Gestionarea traficului prin realizarea terminalelor intermodale de trafic;

Măsura 1.9 – Gestionarea traficului prin modificarea timpilor de semnalizare la intersecții și echiparea cu butoane de comandă a trecerilor de pietoni;

Măsura 1.10 – Gestionarea traficului prin extinderea sistemului de transport cu bicicleta;

Măsura 1.11 – Gestionarea traficului prin realizarea de facilități park&ride;

Măsura 1.12 – Îmbunătățirea accesului autovehiculelor la locurile de parcare;

Măsura 1.13 – Gestionarea traficului prin creşterea taxei de parcare în zona centrală și limitarea timpului de parcare la 3 ore;

Măsura 1.14 – Promovarea transportului public prin crearea de benzi dedicate transportului public;

Măsura 1.15 – Tren metropolitan;

Măsura 1.16 – Stabilirea unor zone centrale unde este interzisă circulația autovehiculelor cu motorizare termică;

Măsura 1.17 – Proiect Calea Verde a Municipiului Brașov – Conectarea ariilor majore de teren prin soluții de transport ecologic; 

Măsura 1.18 – Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor din Municipiul Brașov;

Măsura 1.19 – Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată în Municipiul Brașov prin înlocuirea rețelei de distribuție a agentului termic;

Măsura 1.20 – Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi şi gestionarea corespunzătoare a celor existente;

Măsura 1.21 – Creşterea eficienței salubrizării urbane-salubrizarea străzilor;

Măsura 1.22 – Plantare arbori de-a lungul arterelor Brașovului.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Se întorc mai puțini bani la comunitățile locale. Studiu de caz: La Săcele este al doilea an consecutiv cu alocări mai mici

Publicat

in

Temerile unor primari, care anticipau că Guvernul va distribui mai puțini bani către autoritățile locale din cotele defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată (care sunt procente din banii colectați din teritoriu la bugetul de stat) par a se adeveri. De exemplu, municipiul Săcele este în al doilea an consecutiv în care primește mai puțini bani din cele două surse.

Astfel, primarul din Săcele, Virgil Popa, a anunțat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele defalcate din TVA – principalele surse care alcătuiesc bugetul local – municipiul a primit în 2026 cu 6,5 milioane lei mai puțin față de anul 2025.

„Vă reamintesc că și în anul 2025 am avut o diminuare semnificativă, de aproximativ 10 milioane lei față de 2024. Astfel, dacă privim în ansamblu, în doar doi ani, municipiul Săcele a pierdut aproximativ 17 milioane lei din aceste alocări. Banii din cele două surse nu îi cerșim, ci ni se cuvin, potrivit legislației”, a declarat primarul.

El a precizat că aceste diminuări afectează strategia municipiului privind investițiile și angajarea altor cheltuieli.

„Deocamdată suntem «în grafic», dar va trebui să analizăm cu atenție planurile de investiții. În primul rând va trebui să asigurăm cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă accesată prin Programul Operațional Regional sau Planul Național de Redresare și Reziliență”, a încheiat primarul.

Citește mai departe

Cotidian

Consiliul Județean Brașov își „subțiază” aparatul administrativ: 181 de posturi dispar din schemă, dar bugetul nu se modifică. Ce instituții scapă de reducere

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov intră în etapa de reorganizare administrativă, după ce Prefectura a transmis oficial noul plafon maxim de posturi acceptat pentru aparatul propriu și instituțiile din subordine. Proiectul va fi discutat și supus votului în ședința de plen de miercuri, 8 aprilie, însă așa cum arată acum, reducerea este mai degrabă una teoretică, fiindcă în practică, posturile care dispar oricum nu sunt acoperite nici în prezent.

O organigramă mai „suplă” dar fără concedieri

Potrivit noilor calcule, numărul maxim de posturi pentru structurile aflate în coordonarea CJ Brașov va fi de 421, față de 602 cât era până acum. Asta înseamnă o reducere de 181 de posturi, adică aproximativ 30%. Deși cifrele pot părea spectaculoase, administrația județeană subliniază că nu este vorba despre disponibilizări efective.

Mai exact, conform documentației care însoțește proiectul de hotărâre, posturile eliminate din organigramă nu erau ocupate și nici bugetate, fiind oricum neutilizate în prezent, în urma unor măsuri anterioare de eficientizare.

Cu alte cuvinte, pentru brașoveni, schimbarea este mai degrabă una de „curățare” administrativă a schemelor de personal, decât una care să producă modificări vizibile în cheltuielile de personale din Consiliul Județean și în instituțiile publice din subordine.

Aparatul propriu al CJ Brașov rămâne la fel

Din documentația aferentă proiectului de hotărâre reiese că aparatul de specialitate al Consiliului Județean Brașov nu va avea nevoie de restructurări suplimentare, întrucât structura actuală, de 246 de posturi, se încadrează deja în noul plafon impus de Instituția Prefectului.

În plus, în acest an sunt prevăzute și 10 posturi temporare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, precum și un post dedicat activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Tot la același nivel ca anul trecut rămâne și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP), cu o schemă de personal, cu 43 de posturi.

Direcția de Pază și Ordine, printre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile schimbări apare, în schimb, la Direcția de Pază și Ordine a Județului Brașov, unde organigrama va fi redusă de la 126 la 99 de posturi. Cele 27 de posturi vor dispărea până la 1 iulie, conform documentației aferente proiectului de hotărâre.

Instituții protejate de reorganizare

O serie de servicii din subordinea Consiliului Județean sunt însă protejate de această reorganizare a personalului, dictată de reducerea cheltuielilor cu resursa umană.

Ele sunt exceptate prin legislația națională, astfel că nu vor fi afectate de această tăiere administrativă:

  • instituțiile de cultură din subordinea CJ Brașov (muzeele, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Școala Populară de Arte și Meserii)
  • Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Brașov;
  • unitățile de învățământ special;
  • spitalele din subordinea județului;
  • Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

În administrația județeană, doar instituțiile de cultură și Salvamontul însumează 328 de posturi – 307 posturi în zona culturală și 21 de posturi la Salvamont.

Citește mai departe

Cotidian

Gratuit pentru călători, dar nu și pentru bugetul local. Cât costă „Vinerea Verde” în municipiul Brașov

Publicat

in

Programul „Vinerea Verde”, prin care transportul cu autobuzele RATBV este gratuit în zilele de vineri în municipiul Brașov nu este gratuit pentru bugetul local. Astfel, viceprimarul Brașovului Lucian Patrașcu a anunțat că pentru acest an de la bugetul local al municipiului Brșaov ar urma să se aloce 1,6 milioane de lei, sumă ce urmează a fi virată în conturile operatorului local de transport.

De altfel, presiunea financiară este unul dintre motivele pentru care nu au aderat la program toate localitățile deservite de RATBV. Cu toate acestea, viceprimarul a spus că speră ca în perioada următare autoritățile locale să găsească resursele financiare pentru susținerea programului.

„Fiecare primărie trebuie să îşi calculeze acest efort bugetar, astfel încât să vină în sprijinul cetăţenilor, cărora să le ofere posibilitatea de a beneficia de gratuitate în zilele de vineri”, a declarat Patrașcu.

Citește mai departe

Trending