Ramai la curent!

Prima Pagina

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov se construiește. Pentru cel regional se caută soluții

Publicat

in

Noul Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov se va construi. Acesta a fost mesajul lansat vineri, într-o conferință de presă, de primarului Brașovului, George Scripcaru și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. De altfel, cei doi au anunțat că în ultimele luni (după alegerile locale din 9 iunie) au avut mai multe discuții pe tema acestui proiect, iar în acest moment pregătirile pentru începerea proiectării și construcției noii unități sanitare sunt într-un stadiu avansat. Dacă nu vor apărea probleme, anul viitor va putea începe etapa de implementare a proiectului.

Mai exact, ministrul Sănătății a precizat că Guvernul României a împrumutat de la Banca Europeană de Investiții suma de 2,5 milioane de euro pentru construcția de spitale, iar din acest credit urmează să fie finanțată și investiția de la Brașov.

Inițial, construirea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie era inclusă în lista proiectelor finanțate prin PNRR. După ce ministerul a identificat o serie de neconcordanțe care ar fi făcut imposibilă finalizarea construirii spitalului până în 2026, termenul limită din PNRR, proiectul a fost scos de pe această listă.

„Există toate motivele ca acest proiect început prin PNRR (Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase de la Brașov, care, inițial a fost pe lista proiectelor ce ar fi urmat să beneficieze de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență – n.red ) să continue din această finanțare. Guvernul a precizat într-o hotărâre această posibilitate de finanțare din surse multiple a spitalelor, ceea ce deblochează și alte proiecte, pentru că nu poți dintr-o singură sursă să finanțezi toate spitalele care se construiesc în momentul de față în România. Așa că și Brașovul va fi unul dintre beneficiari. Împrumutul este realizat. În momentul de față există acordul de oportunitate pentru o serie întreagă de spitale, inclusiv pentru al dumneavoastră, care deja îl primise în PNRR. Probabil că la sfârșitul acestui an sau în luna ianuarie a anului viitor vor putea fi semnate primele contracte cu beneficiarii pentru finanțare”, a declarat ministrul Alexandru Rafila.

La rândul său, primarul Brașovului a anunțat că pentru proiectarea și construirea noului spital va fi încheiată în scurt timp licitația.

„Cred că o să reușim să adjudecăm licitația în următoarea lună de zile. După aceea o să semnăm contractul de finanțare, așa cum a spus și domnul ministru, spre sfârșitul anului. Ar fi foarte bine, dacă nu cel mai târziu la începutul anului viitor. M-aș bucura să fie dumnealui încă ministru să-l semnăm, pentru că știe toate aceste detalii. Una peste alta, cred că suntem într-o situație bună și mă bucur că am putut să rezolvăm în trei luni de zile printr-un dialog direct”, a declarat primarul Brașovului.

Investiția se ridică la 438.624.196 lei

Conform primarului Brașovului, valoarea contractului pentru proiectarea și execuția lucrărilor se ridică la 438.624.196 lei.

Spitalul de pneumoftiziologie și infecțioase urmează să fie dezvoltat în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului și a străzii Institutului.

Spitalul va avea un număr 279 de paturi, din care 242 în regim spitalizare continuă, 15 la terapie intensivă și 22 pentru structura de spitalizare de zi, putând fi suplimentate până la 324 în cazuri de necesitate.

Regimul maxim de înălțime va fi S+P+4E, în cazul corpului A, care adăpostește sectorul de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, recuperare respiratorie și îngrijiri paliative (etajele 1 și 2), respectiv pneumologie (etajele 3 și 4).

Corpul B are regim de înălțime S+P+2+etaj tehnic și cuprinde, la etajele superioare (1 și 2), secțiile de boli infecțioase digestive, boli infecțioase copii și un etaj 3 parțial, cu spații tehnice.

Corpurile A și B cuprind, la nivelul parterului, zonele de spitalizare de zi, un centru de diagnostic și tratament, birouri administrative.

Corpurile C și D, cu regim de înălțime S+P+1+etaj tehnic parțial, adăpostesc compartimentul ATI și blocul operator la etajul 1, o terasă verde flancată de corpurile de spitalizare și un etaj tehnic parțial. La nivelul parterului se regăsesc zonele ambulatorii, publice și de învățământ.

Spitalul va fi împărțit pe următoarele specialități medicale: două secții de pneumologie pentru adulți; o secție pneumologie pentru copii; o secție clinică de boli infecțioase pentru adulți; o secție de boli infecțioase pentru copii; un compartiment HIV/SIDA adulți; un compartiment îngrijiri paliative; un compartiment de recuperare medicală respiratorie; un compartiment de cardiologie; un compartiment de chirurgie toracică; o secție de anestezie și terapie intensivă.

Proiectul include și amenajarea a 276 locuri de parcare (79 la nivelul parcajului subteran și 197 la sol) și a 12.313,5 m.p. de zone verzi.

Proiectul Spitalului Regional depinde de discuțiile cu comisarul european Roxana Mînzatu

În ceea ce privește proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov, declarațiile primarului Brașovului și ale ministrului Sănătății nu au fost încurajatoare.

Ministrul Sănătății a amintit că după anul 2020, fostul primar al Brașovului a mers la Ministerul Sănătății cu proiectul unui spital cu o capacitate de aproximativ 1.000 de locuri.

„Eu sprijin orice investiție, dar când se prezintă un proiect de 500 de milioane de euro fără TVA… Sunt spitale regionale. Nu putem să facem peste tot câte un spital regional. Brașovul trebuie să aibă spitale noi, dar să fie dimensionate conform nevoii serviciilor de sănătate și resursei umane calificate disponibile. Mie mi se par multe 1.000 de paturi, având în vedere că spitalele regionale de urgență care se construiesc acum au 850 de paturi. Un spital nou, județean este necesar la Brașov”, a menționat Rafila.

Pe de altă parte, primarul Brașovului a amintit că înainte de anul 2020 exista un proiect al „Regionalului” cu o capacitate de aproximativ 850 de paturi, însă acesta a fost considerat prea mic de administrația Coliban. Totodată, el a precizat că pentru va discuta despre proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgență cu Roxana Mînzatu (eurodeputat PSD), după ce aceasta va prelua mandatul de comisar european, pentru a se găsi soluții de finanțare.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Femeile din PSD și-au ales noile structuri de conducere. Noii lideri sunt… vechii lideri, dar fără fosta președintă Camelia Bertea

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales noua conducere. Ioana Adriana Henegar a obținut un nou mandat la nivel municipal, iar deputatul Ariana Bucur a fost aleasă președinte al organizației județene.

Publicat

in

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales, la data de 12 iunie 2026, noile echipe de conducere în cadrul Conferinței de alegeri, în cadrul unui eveniment la care au participat membre ale organizației, reprezentanți ai PSD Brașov și lideri ai structurilor social-democrate din municipiu și județ.

OFSD Municipiul Brașov, tot sub coordonarea Ioanei Henegar

În urma votului exprimat, Ioana Adriana Henegar, consilier local la Brașov, a fost realeasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Municipiul Brașov. Biroul Permanent Municipal al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ioana Adriana Henegar, în calitate de președinte, funcția de prim-vicepreședinte este ocupată de Raluca-Cristina Dan, iar funcția de secretar de Andreea-Gabriela Suciu.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Elena-Loredana Pleșcan, Ștefania-Florentina Simon, Nicoleta-Claudia Ilie, Margareta Szekely și Corina-Maria Preda.

Membre ale Biroului Permanent Municipal sunt Antonia Richea, Paula-Bianca Drăgoi, Diana Chioșa, Elena Varză-Drăghici, Lavinia Fătu, Valentina Tănase, Ioana Matei, Geanina Climescu și Laura Ghibea.

OFSD județul Brașov va fi condus de Ariana Bucur

De asemenea, în cadrul reuniunii de vineri, Ariana Bucur, deputat, a fost aleasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Județul Brașov.

La nivel județean, Biroul Permanent Județean al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ariana Bucur, în calitate de președinte.

Funcțiile de prim-vicepreședinte sunt ocupate de Alexandra Ioana Crivineanu și Ioana Adriana Henegar.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Nicoleta Ilie, Laura Ghibea, Corina Preda, Paula Drăgoi, Geanina Climescu, Alina Iftene, Ștefania Simon, Laura Bratosin, Aurora Divile, Adriana Mihalache, Luminița Radu, Nicoleta Voicescu, Liliana Vlad, Gabriela Pelei, Raluca Bucșa, Alexandra Poparad, Oana Marcu, Luminița Vlaicu, Nicoleta Moldovan, Loredana Moldovan, Larisia Găitan, Tatiana Radu și Galina Secrieru.

Funcția de secretar executiv al Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Brașov este ocupată de Alexandra Maria Chivu.

Camelia Bertea nu se mai regăsește în Biroul Politic Județean

De remarcat este că, potrivit comunicatului de presă transmis de PSD după alegerile din OFSD la nivelul județului Brașov, în niciuna dintre structurile de conducere nu se regăsește Camelia Bertea.

În urmă cu doi ani, primarul orașului Victoria a făcut pasul dinspre USR Brașov, înscriindu-se în PSD Brașov cu puțin înainte de alegerile locale. Ulterior, în iulie 2024, Camelia Bertea prelua funcția de președinte al OFSD Județul Brașov, într-o structură de conducere în care în funcțiile de prim-vicepreședinți a fost alese, ca și acum, Alexandra Crivineanu și Ioana Henegar.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending