Administrația Parcului Național Piatra Craiului, în război cu „ghiolbanii”. Victime colaterale: montaniarzii

  unnamed (2)
După ce două refugii montane din Piatra Craiului au fost distruse și mai mulți alpiniști și cățărători au fost amendați pentru că au fost găsiți pe trasee nemarcate, aceștia au declarat război Administrației Parcului Național Piatra Craiului RA (APNPC). Pentru a mai aplana tensiunile, conducerea APNPC a organizat sâmbătă, la Zărnești, o dezbatere publică, la care au participat peste 100 „monțomani”, mulți dintre ei membrii ai unor cluburi de alpiniști sau ai unor asociații ce au ca obiect de activitate turismul montan. La Zărnești a fost și Vasile Lascu, consilierul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură , Lucia Varga.
Când au început problemele?
 
Anul trecut, APNPC a instituit o taxă de acces în Piatra Craiului și a început să-i sancționeze pe turiștii surprinși pe traseele nemarcate, amenda fiind de 3.000 de lei. În total, a declarat directorul APNPC, Mircea Vergheleț, au fost date șapte amenzi:  „Acestea au fost aplicate în cazuri speciale, într-unul din cazuri turiștii având un comportament agresiv față de jandarmii montani”. Recent, două refugii construite pe trasee nemarcate au fost distruse, respectiv Castelul Crăiței”, situat pe versantul vestic și „La Butoi”, din zona Prăpăstiilor. Montarniazii presupun că, pentru a „nu mai avea bătăi de cap”, aceste refugii ar fi fost distruse tocmai de APNPC, lucru negat de cei acuzați.
„Ne interesează doar traseele marcate”
 
Mircea Vergheleț a afirmat că „politica APCNP este să descurajeze accesul pe traseele nemarcate, pe care am găsit foarte mulți turiști. Pe noi ne interesează ca turiștii să parcurgă traseele marcate, care au o lungime totală de 200 de kilometri, aici fiind cea mai mare densitate din România”.
Problema este că tocmai traseele nemarcate sunt  necesare antrenamentelor. Pentru a ajunge la pereți de cățărare, trebuie parcurse  astfel de trasee. „Sunt poteci facute acum mai bine de 100 de ani și apar în toate monografiile de specialitate. Un alpinist nu poate obține performanțe dacă se antrenează pe traseele marcate”, a spus un alpinist.
În astfel de situații se poate obține un aviz: „Cine vrea să parcurgă astfel de trasee, trebuie să ne trimită un mail, cu trei zile înainte, în care să ne comunice traseul și să ne asigure că este echipat corespunzător. Ulterior, în teren, vom verifica situația”, a spus Verghelet.
Montaniarzii  nu au fost de acord cu această procedură, pentru că, au explicat ei, „de multe ori, suntem puși în situația de ne schimba în ultima clipă traseul programat.  Ce facem în astfel de situații, renunțăm, pentru că altfel riscăm să fim amendați?”.
În aceeași oală cu „ghiolbanii”
 
O mare problemă, au afirmat reprezentanții APNPC, este că pe trasee nemarcate sunt văzuți numeroși „ghiolbani” care nu respectă muntele și reprezintă un pericol pentru zonele protejate. „Vrem să-i dăm afară pe «ghiolbani» de pe traseele nemarcate. Turiștii de acum nu mai au calitatea celor de acum 40 de ani”, a declarat Vegheleț.
„Ghiolbanii”, a răspuns unul dintre montaniarzi, „sunt rezultatul a 20 de ani în care nu s-a făcut educație. Administrația parcului îi vizează pe aceștia, dar noi, cei care respectăm  muntele nu putem fi băgați în aceeași oală cu ei”.
 unnamed (4)
Ce recomandă ministerul?
 
Viorel Lascu a afirmat că refugiile distruse, ar putea fi refăcute cu bani europeni. Cum aceste obiective sunt pe trasee nemarcate, el le-a recomandat montaniarzilor să-i convingă pe cei de la APNPC că investițiile sunt oportune și necesare. Cât despre traseele de alpinism și escaladă, el a precizat că acestea ar putea fi stabilite de administrația parcului, împreună cu salvamontiștii și cu asociațiile de profil, apoi să se stabilească proceduri specifice, pentru că, a argumentat el, „totul trebuie reglementat”.
 unnamed
Follow and like us:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*