Dincolo  de pitorescul lor, de valoarea istorică, artistică sau arhitecturală, zonele vechi ale orașului sunt fragile și pot dispărea foarte ușor. Multe dintre imobile, unele vechi de câteva secole sunt într-o stare deplorabilă, intenționat sau nu sunt lăsate în paragină, astfel că până la prăbușirea lor, nu mai este mult. Ajunse în acest punct, mai rămâne o singură soluție: demolarea lor.

Problema este veche în Brașov, însă a revenit în actualitate când s-a anunțat demolarea unui fost spital, construit în secolul al XIX-lea pe strada Gheorghe Dima nr. 1, lângă Maternitatea Brașov. Câteva zeci de ani, în clădire a funcționat Spitalul și Policlinica de Boli Dermato-Venerice, proprietar fiind Consiliul Județean Brașov. În 2012, administrația județeană a vândut imobilul pentru 1,8 milioane de euro.

Noul proprietar vrea ca aici să realizeze un complex de birouri și hotel cu funcţiuni conexe (restaurant, spaţii comerciale de lux, parcaje subterane), iar pentru a face acest lucru va trebui să dărâme fostul spital.

Expoziție „protest”

Fiind vorba despre demolarea unei clădiri aflată la confluența unor zone de protecție de arhitectură, respectiv Cetatea Brașov și Șcheii Brașovului, reacțiile nu au întârziat să apară. Deocamdată este vorba despre o expoziție „protest”.

Arhitectul Ovidiu Taloș, unul dintre coordonatorii „Orașului Memorabil”, un proiect cultural organizat în Brașov de Ordinul Arhitectilor din România – Filiala Brașov – Covasna – Harghita, susține că demolarea acestui imobil ar putea crea un precedent pentru alte acțiuni similare. „În locul fostului spital de dermatologie urmează a fi construit un hotel și spații comerciale de lux, fără ca proiectul viitoarei construcții să fie prezentat. Din informațiile noastre, după a fost dat și avizul de Direcției de Cultură a Județului Brașov”.  El spune că reprezentanții dezvoltatorului imobiliar au prezentat argumente că acest imobil este într-o stare tehnică precară, că se poate prăbuși oricând lui și că prezintă „risc bacteorologic”. „Temerea noastră este că în acest mod și alte clădiri din ariile de protecție ar putea avea aceeași soartă”, a afirmat Taloș.  El a precizat că fostul spital nu este inclus pe lista monumentelor istorice, dar face parte dintr-o arie protejată, dar are o valoare ambientală și cu o cercetare serioasă, poate avea chiar o valoare istorică: „Această clădire a fost primul spital pubic din Brașov. Istoria lui nu a fost documentată, astfel încât să se pună vreodată includerea lui pe lista monumentelor istorice. Din păcate, de acum, șansele ca acest lucru să se întâmple au dispărut, pentru că noul proprietar are tot interesul ca fostul spital să fie demolat”.  Arhitectul a mai spus că în perioada următoare va încerca organizarea unei dezbateri publice, în cadrul căreia să fie prezentat noul proiect.

De altfel, în cadrul ediției din acest an a expoziției Orașul Memorabil, deschisă până în 19 octombrie, există o secțiune special dedicate fostului spital de Dermato-Venerice.

Proiect analizat de mai bine de un an, în mare adjudecat 

Directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Brașov, Gheorghe Mitran, a precizat că beneficiarul și arhitectul au venit cu un raport de expertiză tehnică  din care rezultă că structura de rezistență este fragilă și cu un document din care rezultă că imobilul este infestat bacteorologic, astfel că singura soluție este demolarea lui. „Clădirea nu întrunește nici condițiile includerii în Lista Monumentelor Istorice. Într-adevăr, este o clădire veche, are o anumită valoare, aici funcționând un spital încă din a doua parte a secolului al XIX-lea, însă nu a fost prima unitate sanitară publică din Brașov, așa cum se vehiculează. Apollonia Hirscher a făcut în oraș un spital încă din secolul al XVI-lea. De asemenea, au funcționat case de copii sau unități în care erau îngrijiți bolnavii de ciumă sau lepră”, a explicat Mitran.

Dosarul viitorului hotel, a mai spus el, este analizat de un an și jumătate, dar nici acum nu a fost dat un aviz. „Încă mai analizăm”, a spus Mitran. Directorul instituției, Gheorghe Mitran. Totuși, directorul instituției  a afirmat că „proiectul este în mare parte adjudecat. Mai avem de stabilit unele aspecte legate de consecințele și efectele realizării acestei investiții, dar de stabilit unele condiții pe care vrem să de impunem dezvoltatorului imobiliar. Demolarea se va face sub supravegherea noastră. Va trebui să inventariem și să recuperăm toate obiectele și elementele cu valoare istorică, respectiv tâmplărie, feronerie și componente artistice sau structurale. De asemenea, demolarea se va face cu o strictă supraveghere arheologică”.

Proiectul va fi mai fi dezbătut în ședințele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, dar Mitran spune că nu va fi luată o decizie finală. „Vom da avizul în momentul în care vom fi 100% siguri că am luat cea mai bună decizie”, a promis șeful DJC.

De la o „lamă”, la trei corpuri mai mici

De când a fost depus dosarul aferent noului hotel, Mitran susține că proiectul noului complex a fost întors pe toate fețele. „Inițial, acolo se dorea constuirea unei «lame» înalte cât Maternitatea. Apoi s-a venit cu alte variante. Într-un final a fost propusă o soluție acceptabilă. Volumul constructiv va purta amprenta a locului”, a mai spus directorul DJC. Mai precis, vor fi trei clădiri mai mici, parcări, zonă de promenadă, magazine, spații pentru birouri, iar la insistențele specialiștilor DJC, promisiunea este că noul ansamblu nu va optura vizibilitatea asupra cadrului natural sau a monumentelor istorice din zonă.

De altfel, Mitran consideră utilă demolarea vechii clădiri, pentru că altfel  „altfel aceasta riscă să devină o ruină controlată de boschetari, așa cum s-a întțmplat și cu alte imobile”.

Promisiune: „Nu va fi un precedent!”

Gheorghe Mitran ne-a asigurat că acest proiect nu va reprezenta un precedent pentru de care să se folosească alți dezvoltatori imobiliari. „Legislația prevede protejarea monumentelor istorice și a zonelor de protecție istorică a acestora. De asemenea sunt regulamente de urbanism, care respectă reglementările în vigoare, iar pentru a se aproba demolarea unei clădiri este nevoie de studii serioase, prin care să se demonstreze iminența prăbușirii sau infestarea acesteia și că nu prezintă o valoare istorică și documentară”, argumentat reprezentantul direcției.

Totuși, expertizele în baza cărora se demonstrează că o clădire veche trebuie demolată sunt realizate de specialiștii plătiți de beneficiari, cee ace naște suspiciuni, mai ales într-un oraș în care cele mai multe dintre imobilele din zonele de protecție sunt foarte vechi și nu au mai fost reparate sau consolidate de zeci de ani. Multe dintre ele au fost retrocedate foștilor proprietari, iar unii dintre ei s-au mulțumit să-I evacueze pe chiriași și să încuie ușile. Neîntreținute, acestea se degradează pe zi ce trece. Până când? Poate până în momentul în care specialiștii ajung la concluzia că prăbușirea este iminentă, astfel că se impune demolarea lor.

Sursa: Romania Curata