Ramai la curent!

Cotidian

Proprietarii clădirii Muzeului Civilizației Urbane ar putea fi obligați să plătească o parte a investiției în restaurare. Procesul va fi judecat de ÎCCJ

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov va încerca să obțină de la actualii proprietari ai imobilului din Piața Sfatului suma de 444.593 euro, reprezentând suma investită în perioada 2001-2009 reabilitarea.

Procesul a fost deschis încă din anul 2011, iar acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce speța a fost judecată de Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov. Pentru a-i susținută cauza în fața ÎCCJ, administrația județeană a  achiziționat deja serviciile juridice, hotărârea de Consiliu Județean în acest sens fiind aprobată în ultima ședință de plen. 

Tribunalul Brașov a respins cererea, Curtea de Apel Brașov a decis ca proprietarii să plătească 265.852 euro

Conform actului normativ al forului deliberativ județean, Tribunalul Brașov a respins cererea, motiv pentru care Consiliul Județean a făcut recurs. Curtea de Apel a admis cererea Consiliului Județean, proprietarii fiind obligaţi să plătească suma de 256.852 euro, suma reprezentând contravaloarea investițiilor.
 Împotriva acestei decizii, s-a formulat recurs de către proprietari, dar și de către Consiliul Județean Brașov, iar cauza va fi judecată de magistrații ÎCCJ.
Proprietarii nu vor să achite suma stabilită de Curtea de Apel, iar Consiliul Județean apreciază că aceasta este mult prea mică. Valoarea investițiilor se calculează prin raportare la data care a fost depusă cererea de notificarea, iar Curtea de Apel a luat în considerare data de 10 octombrie 2005. Consiliul Județean susține că la această instituție, notificare prin care proprietarii solicită retrocedarea imobilului a fost înregistrată în data de 18 octombrie 2006. Cum între cele două date s-au mai efectuat lucrări la imobil, administrația județeană consideră că ar trebui să primească suma de 444.593 euro, reprezentând valoarea investițiilor realizate în perioada  11 decembrie 2001 – 18 octombrie 2006. 
În cazul în care Consiliul Județean va câștiga procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, valoarea investiției în reabilitarea clădirii Muzeului Civilizației Urbane va fi luată în calcul în negocierea unei eventuale cumpărări a clădirii de la proprietari. 

O investiție așa cum se făcea odinioară

În 2009 conducerea Consiliului Județean Brașov inaugura Muzeul Civilizației Urbane (secție a Muzeului de Etnografie), în jumătate unui imobil din Piața Sfatului, atestat arheologic încă din secolele XIII-XIV, inclus în Lista monumentelor istorice de importanță națională. Numai că această clădire a avut și alți proprietari în afara statului sau a administrației județene, iar urmașii acestora și-au cerut casa înapoi, iar în anul 2009 era semnată dispoziția Președintelui Consiliului Județean prin care imobilul era restituit în natură.  

Restaurarea imobilului din Piața Sfatului a început, încă din 1991, când proprietar era Statul român,  și au fost încheiate în 2009. Banii necesari efectuării lucrărilor au fost alocați de Ministerul Culturii, de Consiliul Județean și dintr-o finanțare obținută prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În perioada 1997-2004, lucrările au stagnat. La începutul anilor 2000, a fost realizat un nou proiect ce presupunea consolidarea clădirii, refacerea elementelor de arhitectură și a picturilor, apoi a fost organizată și licitația pentru efectuarea lucrărilor. Înainte de redeschiderea șantierului, în clădire erau două familii care stăteau în chirie, iar pentru relocarea lor s-au mai cheltuit aproape 1,2 miliarde de lei vechi. În timpul lucrărilor din perioada 2004-2009, în interior, au fost descoperite picturi murale cu o valoare istorică deosebită. 

Lucrările au fost finalizate de Ramb Sistem, firmă care a obținut și alte contracte de la Consiliul Județean Brașov în mandatul lui Aristotel Căncescu.  

Între timp, au apărut și urmașii proprietarilor, Alexandru Vătășan, Alexandra Ionela Mihăescu și Orghidan Georgeta. Au depus o notificare la Prefectura Brașov în 2001, dar care a ajuns la Consiliul Județean abia în 2006, când lucrările erau în plină desfășurare. În 2009,  președintele Consiliului Județean a emis decizia de restituire în natură, document atacat în instanță de conducerea Muzeului de Etnografie, însă procesul a fost pierdut. 

Cât costă clădirea? 

Potrivit unor rapoarte de evaluare transmise de proprietar, în anul 2007, imobilul a fost evaluat la 1,84 milioane de euro, în 2009, valoarea acestuia a crescut la 2,5 milioane de euro, iar un an mai târziu,  potrivit unei expertize comandate de Consiliul  Județean Brașov, valoarea imobilului în care funcționează Muzeul Civilizației Urbane a fost stabilită la 1,25 milioane de euro. Nici una dintre evaluări nu a luat în considerare lucrările de restaurare.

În momentul instaurării regimului comunist, proprietari erau Savu Gh. Maria (jumătate din imobil), și Savu I. Maria (cealaltă jumătate), văduvă după Savu Ilie, fără descendenți direcți, care au solicitat retrocedarea în natură a imobilului, printr-o notificare depusă în anul 2001 la Prefectura Județului Brașov. Documentul s-a plimbat pe la mai multe instituții până în anul 2006, când a ajuns la Consiliul Județean Brașov. Proprietarii susțin că la momentul respectiv au atenționat Consiliul Județean, prin notificarea înregistrată sub nr. 5849 din 31.07.2006, să sisteze imediat renovarea, respectiv să ne restituie imobilul în natură. În 25 ianuarie 2007 proprietarii au înaintat administrației județene o ofertă de înstrăinare a imobilului, după restituirea în natură, cu prețul de 850.000 de euro. Oferta a fost analizată de o comisie de evaluare, negociată în ședințe la care a participat și directoarea Muzeului de Etnografie Brașov, Ligia Fulga. În final s-a căzut de acord asupra prețului de 797.000 de euro. La data de 15 aprilie 2008, văzând că lucrările de renovare continuă și restituirea nu are loc, proprietarii susțin că au notificat  din nou Consiliul Județean să sisteze lucrările. 

Prin Dispoziția nr. 12/14.01.2009, Consiliul Județean Brașov a retrocedat în natură imobilul din Piața Sfatului nr. 15. noii proprietari au deschis rolul fiscal, iar dreptul de proprietate s-a intabulat la data de 17.02.2009.

În 2009 și  2010, proprietarii au derulat procedura de oferire spre vânzare a imobilului către Ministerul Culturii, Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov. Ministerul Culturii și-a transferat dreptul de preemțiune către autoritățile locale. Prin Hotărârea nr. 238/23.07.2010, Consiliul Județean Brașov a aprobat exercitarea dreptului de preemțiune în vederea cumpărării imobilului. Prin HCJ nr. 313/02.11.2010, legislativul județean  a aprobat cumpărarea imobilului cu prețul de 1.253.640 de euro, iar prin hotărârea nr. 418/21.12.2010 au fost aprobate clauzele contractului de vânzare-cumpărare, potrivit cărora Muzeul de Etnografie renunța la procese, iar Consiliul Județean, după achiziționare, urma să acorde dreptul de administrare operativă Muzeului de Etnografie. Contractul ar fi trebuit să fie semnat în data de 15 martie 2011, însă directoarea Muzeului de Etnografie Brașov, Ligia Fulga, a refuzat să accepte clauzele, astfel că tranzacția ca căzut. 

 

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending