Fii la curent cu cele mai importante știri din Brașov, direct pe telefonul tău. Descarcă aplicația BrasovMetropolitan pentru iphone-ul tău!
După ce 16 ani a fost o „eternă speranţă”, Autostrada Bucureşti-Braşov ar putea deveni un obiectiv naţional strategic, promit social-democrații. Anunţul a fost făcut de premierul Mihai Tudose, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD ce s-a desfăşurat zilele trecute la Năvodari. Declaraţia şefului Guvernului vine după ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea i-a solicitat premierului şi Ministrului Transporturilor o listă a obiectivelor strategice naţionale.
„Am discutat despre autostrăzi, despre modul prin care aceste investiții majore pe care le așteaptă toată societatea românească să fie realizate într-un termen rezonabil. (…) Am discutat cu premierul și ministrul Transporturilor despre autostrada de pe Valea Prahovei, pe lângă celelalte autostrăzi. Există un proiect mai vechi, care are și avizele de mediu, este vorba de București-Ploiești-Brașov. Autostrada Comarnic-Brașov nu implică și autostradă între Ploiești și Comarnic. Și premierul a stabilit cu ministrul Transporturilor ca săptămâna următoare să ne prezinte dacă asta poate să fie o opțiune mult mai bună și mult mai rapidă, în așa fel încât să avem o autostradă București până la Brașov, nu întreruptă între Ploiești și Comarnic”, a explicat Dragnea, citat de Agerpres.
Tudose, despre eterna poveste a României, care începe în aer
Despre autostrada Bucureşti-Braşov, premierul a afirmat că este „povestea eternă a României din ultimii zeci de ani”.
„E vorba de Brașov-București, fiindcă nici măcar București-Ploiești nu este terminată, capătul dintre București începe de undeva din aer, ne gândim serios dacă acest mare proiect poate fi declarat proiect național de importanță strategică. Se va face cu bani din buget, banii sunt în bugetul Ministerul Transporturilor, și să demarăm cât de repede cu putință mai ales că există niște bucăți desenate, cu avize de mediu luate, adică putem începe efectiv construcția pe acest tronson”, a precizat Tudose.
Şi dacă va fi „obiectiv strategic”?
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a argumentat şi de ce este nevoie de includerea autostrăzii Bucureşti-Braşov în lista obiectivelor naţionale strategice: „L-am rugat pe primul ministru ca săptămâna următoare, dacă reușește să finalizeze, să stabilească o listă de obiective strategice de importanță națională în domeniul agriculturii, sănătății, infrastructurii, educației, cercetării. Va fi stabilită și aprobată această listă, sperăm să găsim înțelegere la toate forțele politice pentru a fi de acord cu această listă — să fie o listă de obiective strategice de importanță națională pentru care să începem finanțarea și execuția și să fie dusă la capăt”.
Lunga istorie a tronsonului Comarnic – Brașov
Prima tentativă de realizare a segmentului de autostradă Comarnic- Braşov a fost în anul 2004, când, fost semnat contractul de parteneriat public-privat cu compania franceza Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostradă între Comarnic și Predeal, costul fiind estimat la 480 milioane de euro. Francezii nu au găsit banii necesari lucrărilor, astfel că au abandonat proiectul.
În anul 2009 asocierea Vinci (Franţa) – Aktor ( Grecia) câştiga licitaţia pentru realizarea întregului sector Comarnic – Braşov în parteneriat public-privat, în lungime de 58 de kilometri, costul estimat de ministrul Transporturilor din perioada respectivă, Radu Berceanu, fiind de 1,5 miliarde de euro. Un an mai târziu, consorţiul denunţa unilateral contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor.
În anul 2013 era anunţat un nou de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor. Conform documentului, costul autostrăzii era de 1,8 miliarde de euro, iar lungimea de 52 de kilometri (nu 58 km). Taxa ce ar fi urmat să fie încasată de stat a fost stabilită la 7 lei (TVA inclus). Contractul de concesiune ar fi urmat să aibă o valabilitate de 26 de ani, iar potrivit Hotnews.ro, statul roman ar fi urmat să plătească pentru construcţia, întreținerea şi operarea autostrăzii circa 325 de milioane de euro anual, adică 8,45 de euro în cei 26 de ani.
Contractul nu a fost semnat până în anul 2015, când a fost aprobat Master Planul General de Transporturi, document în care se arăta că pentru construcţia autostrăzii era nevoie de un miliard de euro, nu de 1,8 miliarde de euro. Tot în anul 2015, Ministerul Transporturilor anunţa că a renunţat la această concesiune.
Tot în anul 2015, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale lansa licitaţia pentru două capete ale autostrăzii, unul la Comarnic, cu o lungime de 4 km şi o valoare estimată de 4.00 km, 166.855.909 lei, fără, iar celălalt, între Cristian şi Predeal, cu o lungime de 6,3 km, şi o valoare estimată de 149.837.204 lei, fără TVA. Pentru segmentul Cristian-Predeal, contractul a fost atribuit luna trecută asocierii Alpenside – Specialist Consulting, pentru suma de 118 milioane lei.
Fii primul care comentează