Exclus recent din PSD, Sorin Susanu a început să „descretizeze” atmosfera din PSD Brașov, în special relația lui cu președintele Organizației județene a partidului, Marius Dunca.
Invitat în emisiunea Mix Actual, moderată de Onelia Pescaru la Mix2 Tv, Sorin Susanu a afirmat că principalul scop al actualului președinte interimar al PSD Brașov, Marius Dunca, este să obțină bani: „Marius Dunca încearcă să obțină funcții în partid, pentru a avea putere, pe care să o folosească pentru a câștiga bani. Realul prejudiciu de imagine pentru PSD Brașov este Marius Dunca, nu eu. Atât timp, cât are ceva de ascuns nu va ieși cu declarații publice”.
Sorin Susanu, care în prezent este și comisar șef al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorului Brașov, a mai spus că după ce a ajuns președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Marius Dunca, a încercat să impună efectuarea unor controale sau evitarea unor firme.
„Lucrurile au început să se degradeze. Dunca a ajuns președinte al ANPC, s-au răcit relațiile între noi. Din acel moment, odată cu tot felul de solicitări, din punctul meu de vedere nelegale, cărora nu am vrut să le dau curs, au început să apară nemulțumirile. Îmi spunea că «eu sunt șef, trebuie să faci așa». Nu, nu trebuie să fac nimic ce nu este legal. Eu am înțeles că dacă avem un coleg de partid, îl ajutăm oferindu-i o consultanță, nu protejându-l de control. Mi s-a reproșat că am amendat o grămadă de colegi. Un om normal nu așa vede lucrurile. Cât președinte al PSD Brașov era Constantin Niță, acesta nu mi-a cerut niciodată să controlez sau să nu controlez o firmă (…). În secunda doi, când a putut, l-a aruncat la gunoi pe Constantin Niță, care l-a crescut și l-a ajutat”, a declarat Susanu despre Dunca.
De asemenea, Sorin Susanu a precizat că după o perioadă în care, pe plan local, „Protecția Consumatorului” a obținut rezultate remarcabile în ceea ce privește relația clienților cu băncile, Marius Dunca a transmis o adresă prin care a anunțat că aceste reclamații se soluționează doar la București: „Ok, noi am trimis dosarele la București. Apoi, la puțin timp, s-a modificat legea, amenda fiind redusă de la 100.000 lei la 1.000 lei. Apoi apare un penthouse în care stă Dunca”.
Despre angajarea Ionelei Damian la „Protecția Consumatorului”: „Ăsta nu e ajutor, e hoție”
Susanu a amintit în emisiunea Oneliei Pescaru că Dunca i-a spus că ar vrea să angajeze pe o apropiată de-a sa, Ionela Damian, ca șefă a Comisariatului Județean Brașov pentru Protecția Consumatorului. „Mi-a cerut asta. Mi-a spus: «Vine, dar ea stă la București, că are treabă cu mine, la partid». I-am răspuns: «Măi băiatule, eu nu pot să fiu de acord cu așa ceva. Nu pot să semnez ca ea să își ia salariul aici, dar să fie acolo». Bineînțeles, o mare supărare. A spus la București că nu vreau să îmi ajut colegii. Ăsta nu e ajutor, e hoție”.
Despre perioada în care Dunca a fost ministru al Tineretului și Sportului, Susanu a afirmat că „sunt multe probleme. A fost Curtea de Conturi, am înțeles că este și o anchetă DNA”.
„Cred că Roxana Mînzatu va veni în locul lui Dunca. E o diferență radicală între ei doi”
În ceea ce privește o posibilă candidatură a lui pentru funcția de președinte al PSD Brașov, care în viziunea lui Susanu a fost motivul excluderii, acesta a spus că nu a luat o hotărâre, din moment ce nici conducerea centrală nu a solicitat organizarea unor alegeri interne la conducerea cărora sunt interimari. Ba mai mult, el a lansat un alt scenariu: „Cred că Roxana Mînzatu va veni în locul lui Dunca în cel mai scurt timp. Este o diferență radicală între ea și Marius Dunca. Profesional, nu se pot compara. Nu îl putem pune pe Dunca lângă Roxana. Roxana are o abordare constructivă, spre deosebire de Dunca. Acesta, de când a venit în partid ce vedem: Liviu Lupu trebuie să fie dat afară, profesorul Stroe trebuie dat afară, preotul Comșulea trebuie dat afară, Susanu trebuie dat afară. Roxana are o abordare constructivă, care va face bine partidului. De asemenea, ea nu are această viziune și gândire doar prin prisma banului, cum se întâmplă în ceea ce îl privește pe Marius Dunca”.
„Nu putem discuta de numeroase mașini sau imobile înainte de partid sau, mai precis, înainte de ANPC”
De altfel, fostul membru al PSD a afirmat că Marius Dunca a făcut tot posibilul să fie nominalizat pentru funcția de vicepreședinte al partidului, post care a fost obținut de Roxana Mînzatu:
„El este preocupat să obțină funcții, care să îi ofere o anumită putere, pentru ca scopul final să fie cel al unui câștig financiar. Vedem acum poze cu el în spatele Roxanei, pe care spune că o susține. E incredibil, e o dragoste extraordinară. Același lucru s-a întâmplat și cu Emil Niță junior: l-a eliminat de la partid, iar pe tatăl lui nu l-a mai lăsat să candideze la alegerile parlamentare. Între timp, Emil Niță a ajuns vicepreședinte al ANPC și, imediat după… Dunca lângă el. De ce face așa? Tocmai pentru a nu înțelege lumea că este incapabil asupra unor elemente. Oamenii nu cred că sunt atât de proști pe cât îi crede lumea. Nu mai este ministru, vicepreședinte, nu. El, tot ce are, are de la partid. Nu putem discuta de numeroase mașini sau imobile înainte de partid sau, mai precis, înainte de ANPC”.
„Președintele PSD Brașov stă la mese sau prin casele adversarilor politici”
Practic, Susanu susține că în prezent, PSD nu face opoziție la nivelul județului Brașov: „Președintele PSD Brașov stă la mese sau prin casele adversarilor politici”. Totodată el a amintit că „Dunca a dus cap-coadă un singur set de alegeri, cele de la Râșnov, unde PSD a susținut candidatul unui partid care nu avea mici măcar. Este o rană care nu s-a închis”.
De Lucian Pătrașcu își amintește doar de „beculețele de pe Tâmpa”
Sorin Susanu i-a reproșat lu Marius Dunca, că i-a eliminat din Consiliul Local Brașov pe Ioan Stroe și pe preotul Eugen Comșulea: „Cei doi au avut puncte de vedere referitoare la modul în care trebuia să se voteze niște suplimentări de sume pentru sistemul de termoficare”.
Despre Lucian Pătrașcu vehiculat a fi un posibil candidat al PSD pentru Primăria Brașov, Sorin Susanu a afirmat că „singura inițiativă a acestuia de care îmi amintesc este cea cu nu știu ce beculețe pe Tâmpa. Drăguț, dar omul are probleme reale. Nimeni nu discută de Compania Apa, cu care mă bat de atâta timp. Toată lumea se supără când mă iau de taximetriști sau de proiectele imobiliare. Oamenii așteaptă multe luni până să ia un certificat de urbanism sau o autorizație din Primărie”. De altfel, Susanu a amintit și de deplasările organizate de Primărie, în care „Marius Bunghiuz își ia nevasta și o duce pe banii Primăriei în Japonia sau nu știu unde. El vine și spune: «A mers pe banii ei». Or facem o delegație de lucru, pe banii noștri, ai brașovenilor și facem lucruri serioase, or mergem cu nevestele. Nici Pătrașcu nu e mai departe, pentru că el a ales să fie puțin mai «ecumenic» și s-a dus în Israel cu soția”.
În timpul emisiunii, realizatoarea emisiunii, Onelia Pescaru, a afirmat că îl așteaptă pe Marius Dunca pentru a-și prezenta punctul de vedere referitor la afimațiile lui Sorin Susanu.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).
”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.
Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.
Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.
Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.
Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.
În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni. Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.
„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.
La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990
La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.
Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.
Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.
„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.
Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol
Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.
Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.
Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990
În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.
A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.
La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.
Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.
Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.
Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE
Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.
Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.
Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.
O rană deschisă a istoriei recente
Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.
La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.
Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.
Cotidianacum 3 luni
Fapt diversacum 3 luni
Cotidianacum 3 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login