FOTO. În anul Patrimoniului European, în anul Centenarului Marii Uniri, Cetatea Brașovului este o pată neagră pe obrazul orașului

În anul Patrimoniului European, în anul în care Brașovul se pregătește de Centenarul Marii Uniri și în anul în care și-a propus să „renască” din punct de vedere cultural, câteva dintre „piesele de rezistență” pentru istoria orașului sunt lăsate în paragină. Probabil că în acest moment, cea mai ingrată sarcină pentru un brașovean ar fi să plimbe un turist în jurul cetății.

Dacă un brașovean ar vrea să  plimbe un turist prin jurul Cetății, el va avea de spus povestea orașului, inclusiv cea recentă, pentru că i se va pune întrebarea: „De ce este atât de neîngrijit totul? De de ce sunt încuiate turnurile? De ce sunt rupte scările? De ce este mizerie? De ce?… ”. Brașoveanul (dacă este la curent cu întreaga poveste) îi va explica turistului: „În acest moment nu este clarificată situația juridică a turnurilor. În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al județului Brașov, Cetatea Fortificată a Brașovului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb, Turnul Negru sunt cuprinse în anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Brașov. Obiectivele enumerate mai sus sunt cuprinse și în anexa nr. 1 a HG 972/2002 cuprinzând inventarul bunurilor aparținând domeniului public al județului Brașov. Consiliul Județean a adoptat hotărârile privind radierea monumentelor din anexa 2 a actului normativ emis în anul 2002, dar mai este nevoie de o Hotărâre de Guvern care… nu mai vine”. 

Dar oare vizitatorul, care vine să „vadă” trecutul, să viziteze reședința „întâiului județ turistic al României”,  va avea răbdare să asculte istoria ping-pong-ului instituțional? Nu știm exact. Dar sunt mari șanse ca probabil el să încerce să își facă un selfie. Atunci, brașoveanul-ghid, ușor rușinat, va fi pus în situația de a-l muta subtil într-o parte sau alta, pentru a nu se imortaliza cu tot cu banda de semnalizare în spate.   

Practic, nu este monument reprezentativ din centura fortificată care să nu aibă probleme, ce e drept, multe dintre ele minore, dar suficiente pentru a face o reclamă negativă Brașovului.

La Turnul Alb vizitatorul va trebui să fie avertizat că, înainte de a admira panorama, trebuie să fie atent unde calcă, pentru că au început să dispară scândurile de pe platformă sau de pe scările de la intrarea în turn. Ba va mai vedea și „scrieri poetice” sau declarațiile de dragoste de pe ziduri. 

După Alb, turistul este dus la Turnul Negru, lângă care vede o „chestie cu mulți lați”,  care sare în ochi. „Ce e chestia asta?”, e întrebarea lui firească. „Cred că e scena de la ediția de anul trecut a Festivalului Amural”, e posibilul răspuns al brașoveanului-ghid. Apoi vizitatorul urcă pe platforma de la intrarea în turn, pentru a admira priveliștea. Vede că grilajul este deschis. Încearcă la ușa de lemn. E încuiată. Se uită prin gemulețul spart… multe panouri depozitate în încăperea vizibilă. Măcar bine că platforma și scările sunt solide. Ar mai trebui, pe ici, pe colo, strâns câte un șurub, pentru care nu va cere Curtea de Conturi note explicative. La plecare, turistul mai vede deschis și grilajul catacombelor dat la o parte… interesant, pasaje secrete!… dar instinctul de conservare este mai puternic, așa că nu intră.

Turul cetății continuă… o trecere pe lângă actualul sediu al Arhivelor Naționale, cu fațada scorojită, trecere pe lângă Poarta Ecaterinei (partea dinspre care se vede Șcheiul) , unde nu sunt termopane. Apoi urmează porțiunea de sub Tâmpa, după ce se trece pe lângă Baza Olimpia, unde nu a fost demontat încă patinoarul.

Prima oprire pe Aleea de Sub Tâmpa este Bastionul Țesătorilor: impozant, dar revendicat de Biserica Evanghelică și administrat de Consiliul Județean Brașov. Rezultatul? Nimeni nu se implică, așa ca printre țiglele care protejează porțiunea mai groasă din zid ce dea mai subțire a început să se dezvolte o pădurice viguroasă.

Mergem cu turistul mai departe: turnurile de sub Tâmpa … la toate scările sunt distruse și a fost pusă din belșug bandă de semnalizare. La fel și în spatele Complexului Agrement, unde, pe zidul de apărare era o platformă de lemn de pe care se poate admira orașul vechi, dar turistul poate citi mesajul: „Bine ați venit! / Welcome!”.

Decorul este completat de gunoaiele ascunse în perimetrele unor construcții defensive, care nu au mai fost refăcute, ci au fost marcate doar fundațiile.

 

2 Comentarii

  1. Da era o mizerie de nedescris la turnuri in vara acestui an. Motiv pentru care s-a demarat o actiune de curatenie lansata de voluntari nu stiu care dar si cei de la AMURAL. Scenele de la AMURAL au fost demolate si cea de anul trecut, urmand luna asta si scena de la editia de anul acesta sa fie demontate. Pasarelele la Turnul alb au fost consolidate si refacute cu ocazia lui AMURAL anul acesta dar si a marelui festival „Cerbul de Aur” editia aniversara. Doar turnurile de la poala Tampei sunt in paragina. La Turnul negru grota a fost curatata complet de gunoaiele lasata de oamenii strazii care au dormit acolo acum 20 ani, de catre voluntari, lasand loc unor scanduri refolosibile pentru urmatoarea editie AMURAL. Echipa AMURAL a curatat si zona dinspre centrale de balariile crescute acolo, si are un plan de reabilitare a fostului cinematograf „Popular(Royal)”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*