Ramai la curent!

Cotidian

De la 1 iulie 2019 RATBV va asigura transportul public în 17 localităţi din Zona Metropolitană a Braşovului

Publicat

in

De la 1 iulie 2019, RATBV SA va deveni operator metropolitan de transport pentru 17 localităţi din Zona Metropolitană: municipiile Brașov, Săcele și Codlea, orașele Ghimbav, Predeal, Râșnov şi, comunele Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan.



În urma unor discuţii cu primarii celor 17 localităţi, specialiștii au stabilit cinci coridoare ale transportului metropolitan care urmează legăturile cu principalele localități, pe drumuri naționale sau județene, toate legate de Brașov. În cadrul fiecărui coridor vor putea exista mai multe linii (nu este obligatoriu ca o linie să facă tot traseul, dar este necesară acoperirea întregului coridor, adică un călător trebuie să aibă posibilitatea să schimbe liniile pentru a ajunge la capătul coridorului).

Cele 5 coridoare sunt următoarele:

  • Culoarul 100: Predeal şi Săcele. Autobuzele care vor lega Braşovul de cele două loaclităţi vor avea indicativul 100, 101 etc
  • Culoarul 200: Poiana Braşov – Râşnov – Cristian: Autobuzele care vor lega municipiul Braşov de staţiune şi de cele două localităţi vor avea indicativul 201, 202, 203 etc 
  • Culoarul 300: Vulcan-Cristian-Ghimbav-Codlea. Autobuzele de pe acest culoar vor avea indicativul 300, 301 etc 
  • Culoarul 400: Hălchiu – Feldioara – Bod – Sânpetru – Hărman. Pe acest culoar vor circula autobuze cu indicativul 400, 401, 402, 403 etc 
  • Coloarul 500: Prejmer – Cărpiniş – Tărlungeni – Săcele. Autobuzele care vor merge pe traseele incluse în acest culoar vor fi numerotate cu 500, 501 etc. 

Una dintre condițiile esențiale în această activitate integrată este ca fiecare dintre primăriile implicate să suporte partea sa de subvenție de transport din planul metropolitan. Atât reprezentanții Agenţiei Metropolitane de Dezvoltare Dutabilă a Transportului Metropolitan Braşov, cât și cei ai Municipiului Brașov și RATBV SA au subliniat faptul că rețeau integrată nu va funcționa pe cheltuiala exclusivă a Municipiului Brașov. Pe de altă parte, fiecare localitate își va putea dezvolta propria rețea de transport în interiorul localității, după ce rețeaua principală va fi pusă la punct.

„Începând cu această întâlnire, la care au fost prezenți toți primarii din Zona Metropolitană, împreună cu toți colegii de la BERD, vom începe să actualizăm toate datele de trafic referitoare la transportul public și să parcurgem toate etapele pentru a avea cele mai bune scenarii de trafic pe toate cele cinci zone definite în momentul de față, pentru a acoperi toate nevoile de transport în zona metropolitană. Sunt vizate 17 localități, cele care fac parte din Asociația Metropolitană de Dezvoltare Durabilă a Transportului Public (AMDDTP) Brașov. Împreună cu colegii de la BERD avem trei obiective: în primul rând definirea necesităților de transport – atât cel funcțional, în interiorul localităților și între localități, cât și cel la și dinspre locul de muncă pentru zonele industriale, și cel turistic. Este o agendă încărcată, înseamnă întâlniri periodice cu fiecare consiliu local din Zona Metropolitană, cu reprezentanții BERD, cu reprezentanții și experții pe transport, și cu utilizarea tuturor resurselor pe care le avem la dispoziție pentru a asigura, începând cu 1 ianuarie 2019 intrarea în vigoare a contractului de servicii publice cu Municipiul Brașov, și începând cu 1 iulie 2019 implementarea sistemului de transport la nivelul Zonei Metropolitane Brașov“, a declarat Aurelian Danu, director executiv AMDDTP.

La o primă analiză, pentru transportul metropolitan în alte localităţi decât municipiul Braşov ar fi nevoie de 71 de autobuze, spune directorul RATBV, Ovidiu Bucurei.



Operatorul de transport public va achiziţiona în acest an 105 autobuze noi. De asemenea, pe viitor, în flota RATBV ar mai putea intra 63 de autobuze ecologice, care vor fi achiziţionate prin diferite proiecte pe care Primăria Braşov le are în pregătire, pe fonduri europene. 

Citește mai departe
7 Comentarii

7 comentarii

  1. NIROS

    16/02/2019 at 09:21

    la zarnesti pe cand o linie de autobuz RATBV?

  2. Ioana

    23/03/2019 at 18:25

    Vad ca nici branul nu e prins…. Imi e rusine de toti strainii care trebuie sa mearga cu codreanu !!!

  3. IOAN

    01/05/2019 at 12:48

    E adusa vorba si de Budila dar nu este prinsa in vreunul din culoarelebde transport. De ce?

  4. Ildiko

    19/06/2019 at 10:17

    Doresc sa stiu daca pot circula cu biletul de Brasov si in zona Sacele, adica traseul Sacele -Brasov si mai departe in orasul Brasov cu acelasi bilet si respectiv valabil 50 de minute, ceea ce mi s ar parea normal tinind cont ca si Sacele face parte din zona metropolitana, multumesc

  5. KASZA FRANCISC

    03/07/2019 at 10:30

    VA ROG SA NE SPUNETI DE CE NU VA TINETI DE CUVANT >HARMANUL NU ARE RATB DIN 1 IULIE >TOT CU MIZERIILE LUI CODREANU CIRCULAM.OARE PRIMARUL DIN HARMAN SA FIE DE VINA?

  6. ileana

    12/07/2019 at 12:18

    Satu-Nou, de ce nu e prins in zona metropolitana?? Doar apartine comunei Halchiu si sunt platitori de impozite la aceasta primarie

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending