Ramai la curent!

Cotidian

DN 73, motiv de victimizare pentru unii primari PNL. Mircea Manea de la Moieciu se simte „persecutat politic”

Publicat

in

Cazul DN 73 a fost capul de afiș în ultimele zile, după ce vineri, în fața Primăriei Râșnov a fost o discuție încinsă între reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și cei ai Primăriei și Consiliului Județean Brașov. Au urmat comunicate, contra-comunicate, declarații și contra-declarații, iar acest proiect, care acum s-a împotmolit nu se știe ce de (fiecare parte spune că are dreptate), a fost transformat într-o dispută politică. Exact ce îi mai lipsea ca să fie o „telenovelă” de succes.

Această strategie, de a politiza subiectul este folosită, mai vizibil, de către PNL. A fost un comunicat al Primăriei Râșnov, prin care a reclamat agresivitatea CNAIR. Subiectul a fost preluat și de deputatul liberal Mara Mareș, care a transmis CNAIR-ului: „Puneți mâna la treabă! NE-AM SĂTURAT DE VOI!”.  

Duminică, a fost o zi liniștită din acest punct de vedere, după care luni, primarul Râșnovului, Liviu Butnariu, a organizat o conferință de presă la care au participat primarii liberali Mircea Manea (PNL) și Marian Pîtea (PNL), dar și administratorul public al Comunei Cristian, Alexandru Crețu (fost consilier  PNL în Consiliul Local Cristian), precum și un consilier local PNL de la Bran, care, mai în glumă, mai în serios, este prezentat de unii colegi de partid, ca un posibil candidat pentru funcția de primar al localității, la alegerile locale din 2020. 

„Suntem persecutaţi politic. Toţi suntem primari PNL”

În timpul conferinței de presă a celor cinci, primarul comunei Moieciu a tratat subiectul dintr-o perspectivă pur politică, declarând prin blocarea DN 73 „noi suntem persecutaţi politic pentru că toţi suntem primari PNL”. Edilul nu ne-a putut însa răspunde dacă el consideră că și primarul PSD al orașului Zărnești, Alexandru Igrișan, este „persecutat politic”.

Edilul din Moieciu a făcut această declarație, chiar dacă el însuşi este cel care a cerut suspendarea lucrărilor la DN 73 în comuna pe care o conduce, pentru că în localitate urmează a se efectua lucrări de extindere a rețelei de canalizare: „Contractul pentru acest proiect a fost semnat în una martie și sperăm ca lucrările să înceapă în jurul datei de 15 august”, a spus edilul. În schimb, tot el este cel care a adaugat că nu știe când se vor încheia aceste lucrări. În aceeași conferință de presă primarul din Moieciu a afirmat că șantierul de pe DN 73 afectează comuna activitatea de turism- având în vedere că 80% din localnici lucrează în acest domeniu și, implicit, bugetul de stat.  Lucru perfect adevărat! Rămane totuşi de văzut cați dintre cei 80% fac activitate de turism la vedere şi cați „la negru”. 

Cu ideea persecuțiilor politice a fost de acord și primarul Râșnovului, Liviu Butnariu, care a interpretat conflictul cu CNAIR din această perspectivă: „În momentul în care CNAIR vine şi te acuză direct că faci tot felul de lucruri ca să blochezi lucrările, ce ai putea să mai crezi?”.  

În sală a apărut și un consilier județean al PNL, Ionuţ Drăguţu, care, săptămâna trecută a profitat de acest subiect într-o conferință de presă la partid, solicitând demisia ministrului Transporturilor, a directorului general al CNAIR, a directorului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov și a șefului Secției de Drumuri Naționale Brașov.  Ionuț Drăguțu era consilier local la Râșnov în mandatul 2012 – 2016, iar potrivit unei declarații de avere din anul 2016, în timp ce era ales local, ocupa și funcția de consilier economic la SC Goscom Cetate Râșnov SRL (societate aflată în subordinea Consiliului Local Râșnov). De altfel, înainte de 2016, director al Goscom era actualul primar al orașului, Liviu Butnariu.

În loc de concluzie…

Că reabilitarea și modernizarea DN73 este absolut necesară și ar trebui să fie una dintre prioritățile CNAIR, având în vedere că este un drum intens circulat de cetățenii care fac zilnic naveta către Brașov dar și de turiștii care vin în număr mare în zonă, este de necontestat.

De neînțeles este însă de ce PNL a decis să facă din această situație un circ, pentru că exact asta a ajuns să fie. Dacă liderii PSD Brașov au decis să facă ceea ce fac de obicei în astfel de situații- adică să ignore total acest proiect, și „să bage capul la cutie“, fără să scoată vreun cuvânt pe această temă (că ce ar mai putea spune…), PNL ajunge la polul opus: face din DN73 un „exercițiu de imagine“ (ca să cităm din „clasici“). Cu petiții, comunicate de presă, postări FB, conferințe de presă și alte ieșiri în media. Când, de fapt, semnarea unei autorizații pentru organizarea de șantier la Râșnov ar fi o primă concesie și o dovada de bunăvoință față de rezolvarea acestui blocaj. 

Subiectul DN 73 va fi și astăzi în centrul atenției. La Prefectura Brașov se va desfășura o ședință la care vor participa reprezentanții CNAIR, Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, constructorului, dar și primarii celor cinci localități. Teoretic, ar trebui să fie un „moment zero”, în care părțile să discute cu cărțile pe față, să lase la o parte orgoliile și apartenența politică și să vadă ce trebuie făcut pentru a se termina această poveste fără sfârșit.

Cotidian

Tenis la Baza Sportivă Olimpia, din 15 mai. Consiliul Județean Brașov a anunțat tarifele pentru anul 2026

Publicat

in

Consiliul Judeţean Braşov a anunțat că, începând din 15 mai, va fi deschis sezonul tenis din acest an.  

În această perioadă, Serviciul Întreţinere Infrastructură Sportivă, Imobile şi Drumuri Judeţene din cadrul Consiliului Judeţean, care administrează Baza Sportivă Olimpia lucrează la amenajarea terenurilor de care sunt așteptați să se bucure de sportul alb sportivii profesioniști și cei amatori.

„Paşii principali sunt: curăţarea suprafeţei, răscolirea stratului superior de zgură cu un scarificator până la o adâncime de 5-8 cm, cernerea zgurii vechi pentru eliminarea impurităţilor, corectarea denivelărilor şi adăugarea de zgură proaspătă. Folosim aproximativ 2 tone pentru fiecare teren. Aplicăm un strat nou, în functie de uzura pe care o constatăm, pentru a reface textura suprafeţei. Apoi realizăm compactarea şi udarea constantă a terenului, pentru a nu crăpa. Ultimul pas este montarea liniilor de demarcaţie şi a accesoriilor pentru terenuri”, a declarat Radu Jica, şeful serviciului de specialitate din cadrul CJ Braşov.

Din 15 mai, baza va fi deschisă de luni până vineri, între orele 09.00-21.00, iar sâmbăta și duminica sâmbătă-duminică, orele 08.00-20.00.

Tarifele valabile pentru Baza Sportivă Olimpia:

– Abonament de tenis (minimum 10 ore) în intervalul 08:00-18:00 – 30 lei/oră;

– Abonament de tenis (minimum 10 ore) în intervalul 18:00-21:00 – 55 lei/oră;

– Abonament de tenis (minimum 10 ore) pentru persoanele legitimate ca antrenor, instructor, asociații și cluburi sportive posesoare de CIS (Certificat de Identitate Sportivă), între orele 8:00-18:00 – 25 lei/oră;

– Tenis la liber (plata cu ora), între 08:00-18:00 – 40 lei/oră;

– Tenis la liber (plata cu ora), între 18:00-21:00 – 65 lei/oră;

– Tenis competiții sportive – 300 lei/teren/zi;

– Închiriere rachete de tenis – 10 lei/buc./oră.

Citește mai departe

Cotidian

Apartamente, Ferrari și ceasuri de lux: ce se vinde pe eLicitatiiANAF și câți români au intrat pe platformă în prima lună de la lansare

Platforma eLicitatiiANAF a atras aproape 4,8 milioane de vizitatori în prima lună, cu 1.300 de licitații publicate. Apartamentele, mașinile de lux și bunurile valoroase sunt cele mai căutate.

Publicat

in

După prima lună de la lansarea platformei de licitații online eLicitatiiANAF platforma a înregistrat 4.783.929 de vizitatori, în aceeași perioadă fiind publicate în total 1.300 de licitații, dintre care 86 s-au aflat în faza de licitare efectivă, a transmis joi ANAF într-un comunicat.

Bunurile tranzacționate prin intermediul platformei provin din mai multe surse legale, respectiv din executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate, precum și din măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești sau intrate, potrivit legii, în proprietatea statului.

Primele 3 bunuri de mare valoare tranzacționate: un apartament de lux, un ceas elvețian şi un teren

Primele 3 bunuri de mare valoare au atras interes direct prin plata taxei de participare, dintre care două au generat și depunerea de oferte, confirmând funcționarea activă a mecanismului de licitație și implicarea reală a participanților.

Unul dintre cele mai urmărite active a fost imobilul situat în București, Sector 2, pe Bulevardul Dacia nr. 72 (apartament cu 3 camere și dependințe). Apartamentul a avut un preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, este scutit de TVA, iar taxa de participare a fost de 166.073,60 lei. Pentru acest imobil a fost înregistrată o ofertă la nivelul prețului de pornire, ceea ce confirmă interesul pentru activele imobiliare scoase la vânzare prin platformă.

Un al doilea bun cu participare activă a fost un ceas elvețian de lux, realizat din platină, pentru care prețul de pornire și evaluare este de 84.700 lei (TVA inclus), iar taxa de participare s-a ridicat la 8.470 lei. Și în acest caz a fost depusă o ofertă la nivelul prețului de pornire, demonstrând interesul pentru bunuri de valoare ridicată comercializate transparent prin sistemul ANAF.

Al treilea bun aflat în procedură este un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, însă până la acest moment nu a fost înregistrată o ofertă.

Bunurile auto de lux şi cele imobiliare generează cel mai ridicat interes în platforma eLicitatiiANAF

În paralel, analiza interesului public arată că unele dintre cele mai accesate licitații sunt cele pentru bunuri auto de lux şi imobiliare — apartamente în ansambluri rezidențiale și autoturisme precum BMW X3 / X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131 — ceea ce reflectă un interes crescut pentru achiziționarea, în cadrul procedurilor de licitație, a unor bunuri care au aparținut unor persoane publice cunoscute, în condiții de deplină transparență și acces public.

Citește mai departe

Cotidian

Cultura independentă din Brașov, finanțată și în acest an de la bugetul local. Primăria Brașov reclamă probleme cu vechea procedură

Publicat

in

eveniment cultural piata sfatului brasov

Proiectele culturale independente vor beneficia și în acest an de finanțare de la bugetul local. Promisiunea a fost făcută de primarul Brașovului, George Scripcaru, în ședința de plen a Consiliului Local Brașov de ieri.

Astfel, edilul a precizat că pentru aceste proiecte este alocată suma de 4,8 milioane de lei, la capitolul bugetar „Alte acțiuni culturale”. De asemenea, el a promis că în ședința de plen din luna mai se va prezenta propunerea de modificare a statutului Centrului Cultural Apollonia, astfel încât această instituție să devină, asemenea altor centre culturale din țară – de exemplu, Timișoara sau București –  instituție de finanțare a proiectelor culturale.

„O să rezolvăm și problemele de gestionare a acestor fonduri în următoarea perioadă. Avem de modificat regulamente, avem de modificat anumite ghiduri”, a declarat primarul.

Procese între primărie și operatori culturali

Totodată, primarul Brașovului a precizat că anii anteriori au fost probleme cu finanțarea proiectelor culturale.

„Avem, în momentul de față, situația în felul următor: s-a folosit un ghid și un regulament pe care s-au dat 85% avansuri; nu cred că este o situație firească să mergi cu 85%, să dai banii în avans, și când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Acum suntem în instanță cu foarte mulți care nu justifică cu dovezi cum au cheltuit banii, și am găsit situații în care banii i-au luat unii în contul lor personal, am găsit situații în care cei care au primit banii nu au plătit drepturile de autor și ne-am trezit cu executori să plătim noi aceste lucruri, și nu este firesc. Aceste lucruri trebuie să fie totuși gestionate altfel și vom crea reguli noi, regulamente noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile astea și care este gradul de cofinanțare, pentru că să acoperim noi toate cheltuielile este exclus”, a explicat primarul.

Anii anteriori, de la bugetul local al municipiului Brașov au fost finanțate proiecte culturale ale unor ONG-uri, dar și ale unor instituții de cultură ce nu erau în subordinea municipalității brașovene.

Citește mai departe

Trending