Regiunea Centru și, implicit județul Brașov, este cu 30 de ani în urma Uniunii Europene, este una dintre constatările cercetătorilor care au furnizat Consiliului Județean Brașov, raportul de cercetare „Contribuţii privind actualizarea strategiei de dezvoltare a judeţului Braşov”. Cercetarea a fost coordonată, în ultimul an de către prof. univ. conf. dr. Constantin Duguleană, în cadrul granturilor finanțate de Universitatea Transilvania.

„În anul 2000, în Regiunea Centru şi, implicit în judeţul Braşov, Produsul Intern Brut (PIB – n.r.) pe locuitor reprezenta 11% din media la nivelul Uniunii Europene. Abia în 2030 vom atinge nivelul de 50% faţă de media europeană. Decalajul se va menţine şi în viitor. În următorii 30 de ani, Regiunea Centru va atinge la media europeană din anul 2000 în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor”, estimează Duguleană.

„Există deci un decalaj în timp, de circa 30 de ani. În elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă, decalajul de 30 de ani trebuie luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prin finanțarea proiectelor europene se urmărește reducerea decalajelor dintre țări”, se arată în raportul de cercetare.

Conform aceluiași document, prin implementarea proiectelor ar trebui să se urmărească:

• înnoirea tehnologiile de fabricație;
• folosirea eficientă a resurselor locale;
• creșterea competitivității pe piețele interne sau internaționale;
• creșterii nivelului de educație;
• combaterea sărăciei, atât de evidentă în multe zone ale județului Brașov

Românii trăiesc în sărăcie

În același raport autori studiului au menționat că: „unii europeni s-ar putea întreba cum pot românii să trăiască cu venituri așa de mici? Răspunsul este simplu: trăiesc în sărăcie. Plecând de la această concluzie, se pot identifica cauzele emigrației, ale decalajelor, ale capacității reduse de economisire, ale investițiilor scăzute. Pentru actualizarea strategiei de dezvoltare durabilă este importantă luarea în considerare a condițiilor concrete, reale, în care viața economică și socială din județul Brașov se desfășoară. Strategii mărețe, cu obiective fantasmagorice, nu-și au locul în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Strategia pentru următorii 10 – 15 ani trebuie să aibă ca laitmotiv combaterea sărăciei”.

„Doar o mică parte din capacitatea de cazare turistică pusă în funcțiune a fost ocupată”

Tot în raport se mai arată că Brașovul este un județ echilibrat din punct de vedere al structurii economice, iar autorii studiului recomandă ca în strategia să aibă în vedere toate domeniile, în ansamblul lor, în mod egal. „Un obiectiv strategic, prin care să se urmărească, de exemplu, sprijinirea cu preponderență a activităților din turism, incluse în domeniul serviciilor, nu ar face decât să afecteze negativ structura de ansamblu a activităților desfășurate în județul Brașov”, se arată în document.

De altfel, o secțiune a raportului este dedicată turismului: „Turismul este considerat, de multe ori, un domeniu de activitate prioritar. Cum s-a menționat anterior, este important pentru județul Brașov să aibă o dezvoltare echilibrată. Domenii la fel de importante precum turismul sunt industria, construcțiile, comerțul, transporturile, serviciile financiare etc. Totuși, pentru a fi în ton cu unele concepții privind strategia de dezvoltare durabilă, prezentăm aici o scurtă analiză a evoluției și perspectivelor acestui domeniu în județul Brașov. Un aspect important al dinamicii domeniului de turism este reprezentat de evoluția capacității de cazare. În perioada 2000 – 2007, numărul locurilor de cazare a avut o creștere relativ redusă, de la 10.549 locuri în anul 2000, la 12.643 locuri în anul 2007. O creștere explozivă a capacității de cazare a avut loc după anul 2007 (anul în care România a devenit membră a Uniunii Europene). În anul 2017, numărul locurilor de cazare a ajuns la 29/811, ceea ce reprezintă o creștere de mai mult de 2,3 ori față de 2007”.

Specialișii universității brașovene au realizat și o analiză a utilizării capacității de cazare: „doar o mică parte din capacitatea de cazare turistică pusă în funcțiune a fost ocupată. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a avut valori cuprinse între 24,2% în anul 2000 și 23,3% în anul 2016. O parte importantă a capacității puse în funcțiune nu a fost utilizată. Pentru strategia de dezvoltare durabilă acest lucru este important, deoarece nu trebuie luate, în mod necesar, măsuri care să stimuleze creșterea capacității turistice, ci mai degrabă, trebuie promovate proiecte care să ducă la creșterea gradului de folosire a capacității existente”.