Experții Băncii Mondiale s-au întâlnit joi și vineri cu consilierii locali, executivul Primăriei, experți urbaniști și arhitecți, precum și cu reprezentanți ai societății civile, în cadrul unei runde de dezbateri care a vizat, în principal caietul de sarcini pentru actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Brașov, urmând ca în aproximativ o lună, municipalitatea brașoveană să lanseze și licitația pentru elaborarea documentului. În caietul de sarcini este prevăzut un termen de 36 de luni pentru realizarea PUG-ului de către câștigătorul acestei licitații. După ce noul PUG va fi aprobat de Consiliul Local Brașov, pentru o perioadă de documentul va reprezenta o „constituție” în ceea ce privește dezvoltarea imobiliară a municipiului pentru următorii 10 ani. 

La acest caiet de sarcini, realizat în baza unui contract de consultanță încheia de Primăria cu Banca Mondială, se lucrează de mai bine de un an și, a anunțat primarul Brașovului, George Scripcaru, în această perioadă „am încercat, împreună cu echipa Băncii Mondiale, să corelăm cât mai multe date, să preluăm cât mai multe detalii, propuneri, amănunte, sugestii, și să ajungem într-o fază în care să putem parcurge toate etapele privind reactualizarea PUG Brașov”.  

„Brașovul are o centură metropolitană extrem de densă și de bine dezvoltată” 

Pe de altă parte, Andrei Mitrea, consultant al Băncii Mondiale, coordonatorul proiectului de elaborare a caietului de sarcini pentru actualizarea PUG Brașov a explicat că  „sunt patru capitole mari pe care le-am urmărit în mod sistematic pe parcursul caietului de sarcini, având o abordare pro-activă și nu reactivă – ceea ce de asemenea ar putea fi un element de noutate în context național – inclusiv în privința patrimoniului natural și construit. În esență, viitorul PUG armonizează prevederile din legislația actuală, îl deschide ca proiect către temele actuale de cercetare la nivel european și internațional și încearcă să-l transforme într-un instrument suficient de matur ca să fie operațional, ceea ce nu este un lucru ușor”. Acesta a amintit că „am lucrat aproximativ un an la elaborarea unei variante de caiet de sarcini pentru actualizarea Planului Urbanistic General, care la acest moment este aproape finalizată, pentru un municipiu care are o situație particulară în tot contextul românesc la ora actuală, și anume are o centură metropolitană extrem de densă și de bine dezvoltată. Din această observație preliminară a trebuit să proiectăm un caiet de sarcini care să ia în considerare într-o măsură cât mai mare această situație privilegiată. Acum am ajuns la o variantă destul de matură a unui draft de caiet de sarcini care are un nivel de performanță foarte ridicat – atât în context național cât și internațional, cel puțin în Europa de Sud-Est – care va fi impus consorțiului care va câștiga licitația pentru elaborarea acestui document. Acesta este un lucru bun pentru că situația Brașovului ca amplasare, ca mod de funcționare, ca dinamică în ultimii 10 ani și în viitorii 10 ani să poată fi tratată astfel încât obiectul finit al acestui contract – adică Planul Urbanistic General actualizat – să fie un instrument cât se poate de operativ și în același timp cât se poate de deschis pentru viitoare proiecte la scară metropolitană și regională”. 

„Brașovul are cea mai bună infrastructură urbană din țară”   

Pe lângă caietul de sarcini pentru actualizarea PUG, experții Băncii Mondiale mai lucrează la un caiet de sarcini pentru PUZ regenerare urbană, o abordare relativ nouă în țara noastră, dar absolut necesară, în contextul în care 73% dintre oamenii care locuiesc în municipiile din România locuiesc la bloc, iar în ultimii 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic notabil pentru a schimba ceva în cartiere sub aspect urbanistic, dar și la un ghid de regenerare urbană pentru orașe-magnet. Un al doilea ghid elaborat tot de specialiștii Băncii Mondiale vizează bunele practici în dezvoltarea urbană. „Brașovul are un atu pentru că are în acest moment infrastructură urbană foarte bine pusă la punct, cea mai bună din țară la momentul de față. Ghidul de regenerare urbană oferă chestiuni practice, începând de la cum să gândești un trotuar sau la ce să ai în vedere când plantezi un copac și până la teme complexe, cum ar fi elaborarea unui studiu de fezabilitate sau a unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI), ori organizarea unui concurs de soluții. Ghidul de bune practici în dezvoltarea urbană, cuprinde exemple concrete preluate de la orașe din România, inclusiv din Brașov, începând de la legislație și hotărâri de consiliu local, și până la modul în care anumite probleme importante au fost abordate de anumite administrații locale“, a explicat Marcel Heroiu, expert senior pe dezvoltare urbană, Banca Mondială.

„Bătălia dintre orașe va fi bătălia pentru oameni”

Marcel Heroiu a mai spus că „orașele sunt deja, dar vor fi din ce în ce mai importante pentru economie, iar bătălia dintre orașe va fi bătălia pentru oameni. Mai ales în contextul declinului demografic, orașele care reușesc să atragă oameni tineri, bine pregătiți, vor avea de câștigat. În această luptă, fiecare oraș va trebui să iasă la bătaie cu tot ce are mai bune de oferit, de la locuri de muncă multe și bine plătite la calitatea cât mai înaltă a vieții. Un sondaj făcut de Banca Mondială arată că mulți dintre români vor să se mute într-un oraș din România mai degrabă decât în afara României, iar pentru aceștia este importantă calitatea vieții, adică își doresc orașe care arată ca orașele din afară. Ei bine, la Brașov care este un astfel de oraș-magnet, discutăm despre ce poate fi făcut pentru a crește calitatea vieții, în contextul în care Brașovul este deja un oraș care arată bine, este perceput de români ca un oraș cu o calitate a vieții foarte bună, dar vrem să vedem cum mai pot fi îmbunătățite lucrurile acolo unde este loc. Vom discuta despre planificare spațială, viziune de dezvoltare pe termen lung, urbanism și îmbunătățirea aspectului orașului acolo unde se mai poate lucra, concursuri de soluții pentru spații publice importante din oraș, atât reprezentative pentru întreg orașul cât și importante pentru diferitele cartiere, astfel încât cartierele să nu mai fie doar «dormitoare». E o discuție deschisă unde prezentăm ce am realizat până acum, în cadrul parteneriatului dintre Primăria Brașov și Banca Mondială“.