Ramai la curent!

Cotidian

FOTO. 17 pacienţi cu AVC au fost salvaţi, la Spitalul Judeţean Braşov, prin tromboliza intravenoasă. La începutul anului, Braşovului nici nu era inclus în programul naţional

Publicat

acum 7 ani

in

17 pacienţi din judeţul Braşov au beneficiat în ultimele trei luni, de procedura tromboliză intravenoasă, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, fiind salvaţi după ce au suferit accidente vasculare cerebrale ischiemice (AVC).
Spitalul Judeţean a intrat în Programul Naţional de Tromboliză la 1 martie, când programul pilot, desfăşurat iniţial doar la Cluj şi la Bucureşti, a fost extins la peste 40 de unităţi medicale din toată ţara. Braşovul a fost la un pas de a nu fi inclus în acest Progtram, la 1 martie, întrucât nu îndeplinea criteriile cerute de Ministerul Sănătăţii, respectiv o gardă permanetă de neurologie, gardă de radiologie şi un computer tomograf disponibil 24 de ore din 24. Presiunea publică, exercitată de presa brașoveană a dat însă roade și în Ministerul Sănătății a inclus spitalul din Brașov în program, pe ultima sută de metri.


5 din cei 17 pacienți au plecat acasă pe picioare, după o săptămână

Şeful Secţiei de Neurologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, conf. dr. Cristian Falup-Pecurariu (foto jos) spune că de la 1 martie până acum s-au făcut 17 proceduri de tromboliză intravenoasă, în cazul unor pacienţi care au suferit un AVC ischiemic şi care s-au prezentat în timp util la medic. În cazul multora dintre ei rezultatele au fost chiar spectaculoase, având în vedere că suferiseră practic, un „infarct cerebral“.
5 dintre cei 17 au plecat acasă, după şapte zile, cu „scor zero“, adică asimptomatic, fiind îm mare parte recuperaţi. La ceilalţi 9 s-a observat o scădere semnificativă a simptomelor.
Cel mai tânăr pacient cu AVC căruia i s-a aplicat tromboliza la Brașov a avut 49 de ani, iar cel mai în vârstă, 92 de ani, a mai spus conf. dr. Cristian Falup, şeful Secţiei de Neurologie de la SCJU Braşov. Primul dintre pacienţii cu AVC care a fost tratat prin tromboliză la SCJU este un bărbat de 68 de ani, care a ajuns la UPU paralizat. După aplicarea procedurii, acesta a şi intrat în comă. Pacientul şi-a revenit însă, iar după multe ore de recuperare, el merge de unul singur. El a rămas totusi cu unele probleme de vorbire şi o paralizie pe partea dreaptă.

Gardă permanentă de neurologie, cu 6 medici 8 rezidenţi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov a intrat în Programul naţional de tromboliză pentru tratarea pacienţilor cu AVC la 1 martie, după ce iniţial nu a fost inclus, alături de celelalte spitale din ţară în varianta extinsă, întrucât nu a vea o gardă permanentă de neurologie. Acum spitalul are această gardă permanentă, cu 6 medici primari sau specialişti neurologi, o gardă permanentă de radioligie şi un computer tomograf disponibil 24 de ore din 24, îndeplinind astfel toate criteriile de eligibilitate.
„Avem 6 neurologi în programul de AVC – 4 care lucrează la noi şi doi din alte centre medicale, care ne ajută, şi o gardă secundară de 7-8 rezidenţi. Acesta este un program complex, care presupune o colaborare a tuturor, de la pacient, aparţinător, la cei de la 112, care să direcţioneze cazul spre UPU şi colegii de la Urgenţe, de la mai multe specialităţi. Când pacientul ajuge la UPU, neurologul trebuie să fie deja acolo şi cu echipa sa să îl preia pe pacient, pentru că în aplicarea trombolizei, factorul timp este un element extrem de important“, a explicat conf. dr. Cristian Falup.


Ce pacienţi pot beneficia de tromboliză pentru tratarea AVC-ului ischiemic

Deşi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a intrat în programul de tromboliză, directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Mişarcă spune că nu toţi pacienţii sunt eligibili pentru această procedură.
„Cel mai important factor în aplicarea procedurii de tromboliză este timpul, în sensul în care tromboliza se poate face doar pentru pacienţii care ajung la noi într-un interval de maxim 4 ore şi jumătate de la debutul simptomelor. Din păcate, există însă o presiune foarte mare din partea pacienţilor şi a aparţinătorilor, care vin după o perioadă mai îndeplungată şi cer aplicarea acestei proceduri. De aceea, mesajul nostru pentru ei este acela că dacă au trecut cele maxim 4 ore şi jumătate, pacientul nu se mai încadrează pentru tromboliză, ci se poate trece pe neurologie intervenţională“, a precizat dr. Mişarcă.
Atât pacienţii, cât şi aparţinătorii trebuie să fie foarte atenţi la simptomele, pentru a-şi putea da seama dacă este vorba despre un AVC ischiemic și a se adresa rapid medicului. „Printre simptomele cele mai frecvente ale unui AVC ischiemic sunt paralizia, problemele de vorbire, problemele de sensibilitate, problemele de coordonare. De obicei, acestea debutează abrupt, dar pot fi şi înşelătoare, pentru că în unele cazuri au elemente de reversibilitate“, a explicat dr. Falup. De aceea, atunci când sesizează aceste simptome, pacienţii trebuie să se adreseze medicului, pentru a se asigura că primesc tratamentul adecvat.


AVC-ul este a doua cauză de deces în România, după infarctul miocardic, ţara noastră fiind pe locul trei în Europa, ca număr de cazuri, după Bulgaria şi Macedonia. Accidentul vascular cerebral ischiemic apare ca urmare a înfundării unui vas de sânge. Tromboliza reprezintă în acest caz, o metodă non-invazivă de a desfunda vasul de sânge prin injectarea unei substanţe cu acest rol. În cazurile grave apare AVC-ul hemoragic, atunci când vasul de sânge se rupe. În general, statisticile arată că 80-90% dintre AVC-uri sunt ischiemice, iar restul sunt hemoragice, cu şanse mult mai mici de salvare a pacientului. Factori care favorizează apariţia AVC-ului sunt hipertensiunea, colesterolul ridicat, cardiopatia ischiemică („îngroşarea vaselor de sânge“), diabetul zaharat, fumatul, lipsa de mişcare şi un stil de viaţă nesănătos. Deşi poate apărea la orice vârstă, persoanele vârsnice sunt mai expuse la acest risc.

Teme similare:
Citește mai departe
1 Comentarii

Cotidian

Doliu în fotbalul românesc. Inima lui Mircea Lucescu a cedat

Publicat

acum 8 ore

in

07/04/2026

De

„Astăzi, marți, 7 aprilie 2026, în jurul orei 20.30, a fost declarat decesul domnului Mircea Lucescu”. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, printr-un comunicat de presă.

Tehnicianul român a fost internat la spitalul din București în 29 martie, după ce a leșinat în vestiarul naționalei, din cauza unei tahicardii ventriculare, în timp ce ținea ședința tehnică alături de jucători. Vneri, înainte de a fi externat, selecționerul a suferit un infarct miocardic acut. 

Spitalul Universitar comunicase marți dimineață că Lucescu a avut aritmii severe peste noapte și starea sa se înrăutățise

Lucescu și-a început cariera de antrenor în anul 1979 și a antrenat în România, Italia, Turcia, Ucraina și Rusia.

Mircea Lucescu fost primul antrenor care a calificat echipa naționala a României la un Campionat European, în anul 1984. 

Citește mai departe

Cotidian

Se întorc mai puțini bani la comunitățile locale. Studiu de caz: La Săcele este al doilea an consecutiv cu alocări mai mici

Publicat

acum 19 ore

in

07/04/2026

De

Temerile unor primari, care anticipau că Guvernul va distribui mai puțini bani către autoritățile locale din cotele defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată (care sunt procente din banii colectați din teritoriu la bugetul de stat) par a se adeveri. De exemplu, municipiul Săcele este în al doilea an consecutiv în care primește mai puțini bani din cele două surse.

Astfel, primarul din Săcele, Virgil Popa, a anunțat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele defalcate din TVA – principalele surse care alcătuiesc bugetul local – municipiul a primit în 2026 cu 6,5 milioane lei mai puțin față de anul 2025.

„Vă reamintesc că și în anul 2025 am avut o diminuare semnificativă, de aproximativ 10 milioane lei față de 2024. Astfel, dacă privim în ansamblu, în doar doi ani, municipiul Săcele a pierdut aproximativ 17 milioane lei din aceste alocări. Banii din cele două surse nu îi cerșim, ci ni se cuvin, potrivit legislației”, a declarat primarul.

El a precizat că aceste diminuări afectează strategia municipiului privind investițiile și angajarea altor cheltuieli.

„Deocamdată suntem «în grafic», dar va trebui să analizăm cu atenție planurile de investiții. În primul rând va trebui să asigurăm cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă accesată prin Programul Operațional Regional sau Planul Național de Redresare și Reziliență”, a încheiat primarul.

Citește mai departe

Cotidian

Consiliul Județean Brașov își „subțiază” aparatul administrativ: 181 de posturi dispar din schemă, dar bugetul nu se modifică. Ce instituții scapă de reducere

Publicat

acum o zi

in

06/04/2026

De

Consiliul Județean Brașov intră în etapa de reorganizare administrativă, după ce Prefectura a transmis oficial noul plafon maxim de posturi acceptat pentru aparatul propriu și instituțiile din subordine. Proiectul va fi discutat și supus votului în ședința de plen de miercuri, 8 aprilie, însă așa cum arată acum, reducerea este mai degrabă una teoretică, fiindcă în practică, posturile care dispar oricum nu sunt acoperite nici în prezent.

O organigramă mai „suplă” dar fără concedieri

Potrivit noilor calcule, numărul maxim de posturi pentru structurile aflate în coordonarea CJ Brașov va fi de 421, față de 602 cât era până acum. Asta înseamnă o reducere de 181 de posturi, adică aproximativ 30%. Deși cifrele pot părea spectaculoase, administrația județeană subliniază că nu este vorba despre disponibilizări efective.

Mai exact, conform documentației care însoțește proiectul de hotărâre, posturile eliminate din organigramă nu erau ocupate și nici bugetate, fiind oricum neutilizate în prezent, în urma unor măsuri anterioare de eficientizare.

Cu alte cuvinte, pentru brașoveni, schimbarea este mai degrabă una de „curățare” administrativă a schemelor de personal, decât una care să producă modificări vizibile în cheltuielile de personale din Consiliul Județean și în instituțiile publice din subordine.

Aparatul propriu al CJ Brașov rămâne la fel

Din documentația aferentă proiectului de hotărâre reiese că aparatul de specialitate al Consiliului Județean Brașov nu va avea nevoie de restructurări suplimentare, întrucât structura actuală, de 246 de posturi, se încadrează deja în noul plafon impus de Instituția Prefectului.

În plus, în acest an sunt prevăzute și 10 posturi temporare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, precum și un post dedicat activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Tot la același nivel ca anul trecut rămâne și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP), cu o schemă de personal, cu 43 de posturi.

Direcția de Pază și Ordine, printre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile schimbări apare, în schimb, la Direcția de Pază și Ordine a Județului Brașov, unde organigrama va fi redusă de la 126 la 99 de posturi. Cele 27 de posturi vor dispărea până la 1 iulie, conform documentației aferente proiectului de hotărâre.

Instituții protejate de reorganizare

O serie de servicii din subordinea Consiliului Județean sunt însă protejate de această reorganizare a personalului, dictată de reducerea cheltuielilor cu resursa umană.

Ele sunt exceptate prin legislația națională, astfel că nu vor fi afectate de această tăiere administrativă:

  • instituțiile de cultură din subordinea CJ Brașov (muzeele, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Școala Populară de Arte și Meserii)
  • Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Brașov;
  • unitățile de învățământ special;
  • spitalele din subordinea județului;
  • Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

În administrația județeană, doar instituțiile de cultură și Salvamontul însumează 328 de posturi – 307 posturi în zona culturală și 21 de posturi la Salvamont.

Citește mai departe

Trending